Postul Crăciunului începe pe 28 noiembrie pentru creștinii ortodocși de stil vechi și durează 40 de zile. În această perioadă, credincioșii renunță la carne, lactate și ouă, iar în anumite zile evită și uleiul sau alcoolul. Postul este privit nu doar ca o schimbare alimentară, ci și ca un timp de rugăciune, curățire sufletească și pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.
Perioada este marcată de numeroase obiceiuri și superstiții, mai ales în mediul rural. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 4 decembrie, este una dintre sărbătorile cu încărcătură simbolică, despre care tradiția spune că „deschide cerurile”. Tot în această perioadă se respectă tradiții puternice legate de Sfântul Andrei și Sfântul Nicolae, zile considerate semnificative atât pentru protecție, cât și pentru prevestirea vremii.
În popor, postul este însoțit de numeroase credințe legate de noroc și rodul anului. Fetele își caută ursitul prin ritualuri vechi, gospodarii urmăresc semnele vremii, iar în case sunt păstrate obiceiuri de protecție, precum ungerea ușilor cu usturoi în ajunul Sfântului Andrei. De asemenea, după Lăsatul Secului, vesela se curăță „ca la carte”, pentru a începe postul în deplină curățenie.
Ajunul Crăciunului este considerat zi de post aspru, mulți credincioși postind până după-amiază sau până la apariția Luceafărului de seară. Postul Nașterii Domnului rămâne unul dintre cele mai importante din an, având rădăcini inclusiv în Vechiul Testament, când patriarhi precum Moise și David posteau în așteptarea venirii lui Mesia.