Cafeaua „celulară”, ce gust are și când ar putea apărea pe piață

O echipă de oameni de ştiinţă din Finlanda a reuşit să dezvolte o nouă tehnică ce permite producţia cafelei, una dintre băuturile cele mai consumate la nivel mondial, într-un mod mai durabil comparativ cu plantaţiile tropicale, după cum speră cercetătorii, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Este cu adevărat cafea, pentru că în produs nu există altceva decât materie de la cafea”', a declarat doctorul Heiko Rischer, pentru AFP.

Acest nou „aur negru” nu este măcinat, ci rezultă dintr-un grup de celule obţinute dintr-o plantă de cafea, în condiţii de temperatură, lumină şi oxigen strict controlate într-un bioreactor.

Odată prăjită, pudra poate fi preparată exact la fel ca şi cafeaua obişnuită.

Pentru echipa condusă de Rischer, de la institutul finlandez de cercetări tehnice VTT, această tehnică permite evitarea problemelor de natură ecologică asociate cafelei, a cărei producţie globală se ridică la aproximativ 10 milioane de tone de boabe.

„Cafeaua este, desigur, un produs problematic”

, a precizat specialistul, în special din cauza încălzirii globale. Acest lucru face ca plantaţiile existente să fie mai puţin productive şi, astfel, îi determină pe fermieri să defrişeze mai multe suprafeţe de pădure tropicală în vederea dezvoltării unor noi culturi.

„Mai este şi problema transportului, a utilizării combustibililor fosili (...), aşa că este perfect logic să căutăm alternative”, a continuat cercetătorul.

DUPĂ CARNEA DE LABORATOR, CAFEAUA „CELULARĂ”

Cafeaua dezvoltată de oamenii de știință utilizează aceleaşi principii ale agriculturii celulare care sunt din ce în ce mai des folosite pentru a produce carne cultivată în laborator, ce nu implică sacrificarea animalelor. Acesta din urmă a fost autorizată în 2020 pentru vânzare de către autorităţile din Singapore, o premieră la nivel mondial.

Echipa finlandeză efectuează în prezent o analiză mai aprofundată a durabilităţii produsului obţinut, în cazul în care acesta ajunge să fie produs pe scară largă.

„Cunoaştem deja că amprenta noastră asupra apei, de exemplu, este mult inferioară comparativ cu ceea ce este necesar pentru cultivarea câmpurilor”,

a explicat Rischer. Tehnica ar necesita, de asemenea, mai puţină mână de lucru în comparaţie cu producţia cafelei tradiţionale.

Neîncredere

Proiectul are o importanţă deosebită în Finlanda, care, potrivit analiştilor de la Statista, se plasează printre ţările cu cel mai mai ridicat consum de cafea din lume, cu o medie de zece kilograme de persoană pe an.

Pentru iubitorii cafelei, cheia succesului o reprezintă gustul. Până în prezent, doar specialiştii din cadrul unui grup de „experţi senzoriali”, special instruiţi, au voie să guste această nouă băutură, datorită statutului acesteia de „aliment nou”.

CE GUST ARE CAFEAUA CELULARĂ

„Cafea celulară este mai puţin amară decât cea obişnuită”

, a declarat Heikki Aisala, care conduce grupul de specialişti din cadrul proiectului. Are și un conţinut uşor mai redus de cofeină. Gustul ei fructat este, de asemenea, mai puţin pronunţat.

„Trebuie să admitem că nu suntem prăjitori profesionişti şi că o mare parte din crearea aromelor are loc în timpul procesului de prăjire”,

a recunoscut Rischer.

Odată cu finalizarea proceselor de testare şi rafinare, echipa speră să găsească un partener pentru creşterea producţiei şi să poată comercializa cafeaua

„celulară”.

DE CÂT TIMP VA FI NEVOIE PENTRU A AJUNGE PE RAFTURILE MAGAZINELOR ŞI SUPERMARKETURILOR

Cercetătorii estimează că va fi nevoie de cel puţin patru ani până când cafeaua de laborator va ajunge pe rafturile magazinelor şi supermarketurilor.

Au apărut şi alte iniţiative în încercarea de a găsi o alternativă mai durabilă la cafea. Startup-ul Atomo din Seattle a anunţat în septembrie că a strâns 11,5 milioane de dolari pentru cafeaua sa „moleculară”, care are gust de cafea tradiţională, dar este obţinută dintr-o materie organică, alta decât o plantă de cafea.

Cu toate acestea, studiile efectuate în Statele Unite şi Canada au scos la iveală neîncrederea publicului, în special a persoanelor vârstnice, faţă de înlocuitorii alimentari cultivaţi în laborator.

În pofida beneficiilor pentru mediu, unii experţi în politici alimentare au atras atenţia că mijloacele de trai ale cultivatorilor de cafea ar putea fi în pericol dacă produsele de laborator se răspândesc pe scară largă.