5 Octombrie 2026
Condițiile meteorologice din perioada de vară au fost în fond favorabile pentru creșterea, dezvoltarea și formarea roadei la culturile agricole. Vremea s-a menținut caniculară și cu precipitații periodice. Ploile puternice căzute în unele zile, izolat însoțite de grindină și intensificări ale vântului, au provocat în unele raioane vătămarea culturilor.
În condițiile climatice formate, o dezvoltare însemnată au primit și majoritatea speciilor nocive plantelor. În perioada de toamnă dezvoltarea acestora va continua, cauzând dăunarea culturile agricole și deprecierea calității producției. Dintre speciile de dăunătorii polifagi însemnătate vor primi
murinele (Muridae)
, activitatea sporită a cărora se va semnala pe semănăturile de
rapiță
și
cerealiere de toamnă
. Tot aici pe parcursul lunilor de toamnă se va semnala hrănirea larvelor din a doua generație a
buhei semănăturilor,
(Agrotis segetum şi A. exclamationis), în special în raioanele din nordul republicii, unde zborul fluturilor a fost sporit. Menținerea culturilor în stare liberă de buruieni, va diminua nocivitatea dăunătorului.
Până la recoltarea
culturilor prășitoare, precum și legumicole
cu termene târzii de coacere (tomate, ardei, vinete, varză) va continua dezvoltarea larvelor buhelor (a verzei, a fructificațiilor) din a doua și a treia generații. Atacuri însemnate a larvelor este posibil pretutindeni la tomate, porumb varză, ardei, vinete, în special pe timp cald (t℃=22-28ºC), cu umiditate moderată.
La
păioasele de toamnă
în lunile de toamnă va continua depunerea ouălor şi ecluzarea larvelor
gândacului ghebos
(Zabrus tenebrioides). Hrănirea larvelor va fi deosebit de periculoasă pe câmpurile însămânțate cu semințe netratate cu insecticide, în special pe timp cald cu precipitații periodice. Va continua zborul mai multor specii de
muște dăunătoare cerealelor
(musca de Hessa – Mayetiola destructor, musca suedeză - Osсinella pusilla şi musca neagră a grâului - Phorbia fumigate), cu depunerea ouălor pe frunzele tinere (faza de 1-3 frunze). Atacul însemnat al muștelor se prognozează la semănăturile timpurii, în special în condiții cu timp cald și moderat umed. Până la sosirea timpului rece daună vor cauza
imago și larvele de cicade
(neagră – Laodelphax striatella, comună a cerealelor - Macrosteles laevis, striată a cerealelor - Psammotettix striatus), care pe lângă faptul că înțeapă și sug sucul din plantă mai transmit bolile virotice de la o plantă virusată la alta sănătoasă. Plantele puternic atacate stagnează în creștere, iernează slab.
În perioada de toamnă la etapa inițială de creștere a plantelor, acestea adeseori sunt atacate de
agenții patogeni din sol sau de pe sămânță
(Pythium spp, Rhyzoctonia solani, Fusarium spp, Aphanomyces spp, Phytophtora spp.etc.), care cauzează afectarea de așa maladii ca:
tăciunele şi mălura comună, putregaiul rădăcinii, mucegaiul semințelor, mucegaiul de zăpadă, făinarea, septorioza
şi altele. Prevenirea și combaterea acestor patogeni se realizează prin tratarea calitativă a semințelor înainte de semănat. Măsura se va realiza cu mașini speciale de tratat semințe, bine calibrate, care să acopere complet și uniform semințele. La selectarea produsului de reținut faptul, că substanța activă trebuie să acționeze asupra complexului de patogeni.
Odată cu răsărirea plantulelor
cerealelor de toamnă
pe frunzulițe, la umiditate ridicată și cald (optimal 18-20ºC), se vor manifesta și primele simptome de
pătări,
sub formă de
pete de culoare cafenie, alungite, cu areol galben deschis.
Cea mai păgubitoare va fi sfâșierea frunzelor de orz (Helminthosporium (Drechslera) gramineae) şi pătarea reticulară (Pyrenofora teres). La grâul de toamnă pe lângă speciile menționate dezvoltare va primi
septorioza
(Septoria tritici) şi
pătarea brună a frunzelor
(Bipolaris sarokiniana).
La
porumb
până la finele lunii septembrie va continua depunerea ouălor în sol de
gândacul viermelui vestic
al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte). Femelele depun ouăle în grupă a câte 10-20 ouă, la adâncimea de 15-30 cm. O femelă depune până la 350 ouă, care vor rămâne să ierneze. Aratul adânc de toamnă al solului (peste 25 cm) va fi o măsură de diminuare a densității dăunătorului în anul următor. Până la recoltarea culturii va continua și
hrănirea larvelor sfredelitorului
porumbului (Ostrinia nubilalis), care ajunse la completa dezvoltare vor trece în partea inferioară a tulpinilor pentru iernat.
La
rapița de toamnă
pe parcursul lunilor septembrie-octombrie va continua atacul de
puricii cruciferelor
(Phyllotreta sp) și de
larvele viespii rapiței
(Athalia rosae) din a doua generație, cu numărul pe unele câmpuri peste pragul economic de dăunare (>2 ex/planta). Nocivitatea dăunătorilor considerabil va spori pe timp cald secetos. În unele focare va dăuna
gândacul roșu
al rapiței,
speciile de albilițe
(a verzei și a rapiței) și
molii
. În condiții cu umiditate sporită a aerului (peste 70%) și cald (21-25ºC) în perioada de toamnă, plantele tinere de rapiță de toamnă vor fi supuse atacului de
fomoză, sau putregaiul uscat
(Phoma lingam) și
mană
(Peronospora brassicae), în special puternic pe solurile grele, umede. La început simptomele bolii vor fi vizibile pe frunzele inferioare, ulterior atacul poate cuprinde planta până la vârf, cauzând prin aceasta iernarea slabă a plantei.
La
tomate, ardei și vinete, precum și varza tardivă
vor continua să dăuneze speciile de
păduchi
(Macrosiphum neuphorbiae, Myzus persicae)
, tripsul comun
(Trips tabaci). În condiții favorabile de dezvoltare (nopți reci cu rouă sau ploaie se alternează cu zile înnourate, moderat calde), va progresa contaminarea cu
mană
(Phitophtora infestans), precum și dezvoltarea pătărilor: pătarea neagră bacteriană (Xanthomonas vesicatoria), pătarea albă a frunzelor de tomate (Septoria lycopersici), alternarioza (Alternaria solani) ş.a. În scopul reducerii intensității dezvoltării bolilor, tratamentele foliare cu fungicidele omologate la cultură vor continua, ținând cont de intervalul de pauză până la recoltarea culturilor.
În
livezi
până la finele lunii octombrie va continua dezvoltarea larvelor generației a doua a
păduchelui din San-Jose
(Quadraspidiotus perniciosus), și a
păduchelui lânos
(Eriosoma lanigerum), care vor continua să dăuneze fructele, lăstarii, ramurile, tulpinile. Nocivitatea acestora va fi însemnată în livezile, unde sistemul de protecție a fost neglijat. Până la recoltarea fructelor va continua zborul
fluturilor
, depunerea ouălor și pătrunderea larvelor ecluzate în fructe a
viermelui merelor
(Cydia pomonella), hrănirea larvelor moliilor (molia mugurilor şi fructelor - Archips podana, molia cojii fructelor - Adoxophyes reticulana, şi altor specii), care fac rosături în coaja fructelor. Aceste dăunări depreciază calitatea şi cauzează putrezirea rapidă a fructelor.
Pe parcursul lunilor septembrie-octombrie în
localități, parcuri, fășii forestiere și de-a lungul traseelor
va continua hrănirea larvelor din a doua generație a
omidei păroase a dudului
(Huphantria cunea), care ajunse la completa dezvoltare vor trece la impupare pentru iernat.
În
livezile cu specii sămânțoase
la temperaturi pozitive în lunile de toamnă va continua dezvoltarea majorității agenților patogeni din genurile
Podosphaera, Venturia, Monilia, Cytospora
ș.a., precum și
bacterii
(Pseudomonas și Erwinia).
În
livezile cu specii sâmburoase
va continua dezvoltarea agenților patogeni ce provoacă atacul de băşicarea frunzelor (Taphryna deformans),
clasterosporioza
(Clastosporium carpophilum),
monilioza
(Monilia laxa),
verticilioza
(Verticillium dahlaie),
citosporozа
(Cytospora sydovii), precum și
ciuruirea bacteriană
(Pseudomonas syringae). Luând în calcul, că aceștia iernează preponderent în țesuturile ramurilor și trunchiurile pomilor bolnavi, înainte sau după căderea frunzelor, în scopul diminuării sursei de inocul, se vor întreprinde un șir de măsuri profilactice.
La
vița de vie
, în condiții favorabile de dezvoltare, până la sosirea timpului rece va continua dezvoltarea
cancerului bacterian
(Agrobacterium tumefaciens), mai însemnat pe sectoarele afectate de ploile cu grindină sau de dăunători. Atacul va avea caracter local, de obicei la baza tulpinii. Pe unele sectoare la unii butuci se va semnala dezvoltarea bolilor ce provoacă uscarea lemnului:
esca
(apoplexia) -
Stereum hirsutum și Phellinus
(Fomes)
igniarius; eutipioza
(Eutypa lata),
excorioza
(Phomopsis viticola) și
citosporioza
(Valsa vitis). Sunt boli provocate de ciuperci, ce provoacă debilitarea şi uscarea treptată a butucilor.
Pentru mai multe informații despre dezvoltarea bolilor și dăunătorilor, precum și produsele omologate la anumite culturi, luați legătura cu inspectorii fitosanitari din subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
În acest an din cauza costurilor logistice, nivelului de apă scăzut în Dunăre și războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută pentru AGRO TV Moldova de directorul executiv al Asociației „Agrocereale” Iurie Rija, în timpul evenimentului Moldova Logistic Forum 2026. Exportatorilor […]
Producătorii de zahăr autohtoni susțin că ar putea pierde industria în urma noilor poveri fiscale, și importurilor nereglementate din Belarus. Aceștia cer autorităților reexaminare deciziei majorării TVA. Zahărul de pe rafturile din Republica Moldova ar putea să ajungă să coste cu 11% mai mult decât prețul actual, dacă Parlamentul va aproba majorarea TVA. Uniunea Producătorilor […]
După ce ramurile încărcate cu fructe sunt tăiate din arbust folosind foarfece speciale, crenguțele sunt introduse în tuneluri de congelare rapidă la temperaturi cuprinse între -35°C, iar după aceasta începe batozarea cătinei. Iurie Toma, este un horticultor din satul Buzduganii de Jos, raionul Ungheni. Acesta cultivă cătină pe 4 […]
Parteneri & Organizații
