21 martie – Ziua Internațională a Pădurilor

Pădurile Republicii Moldova sunt resurse naturale importante, strategice. Prin diversitatea lor structurală şi funcţională ele se impun ca cele mai valoroase asociaţii de vegetaţie naturală şi pretind la o gospodărire complexă şi unitară, în strînsă legătură cu alte resurse naturale, constituind una din principalele bogăţii naturale regenerabile şi au o importanţă deosebită, fiind o parte componentă a patrimoniului natural naţional. În cazul unui sistem raţional de gospodărire, pădurea poate oferi permanent beneficii economice constante, fără ca aceasta să-şi deminueze funcţionalitatea ecologică.

Conservarea şi dezvoltarea tezaurului forestier este o şansă în plus pentru noi şi generaţiile care ne urmează, deoarece pentru a supraveţui, pe lîngă hrană suficientă şi produse industriale, va fi necesar şi un mediu sănătos, aer curat, apă potabilă de bună calitate, soluri stabile şi fertile. Sub acest aspect, pădurea trebuie considerată nu doar „

fabrică de lemn

", dar şi „

fabrică de oxigen, depozit de apă, scut al solului, pavază a culturilor agricole, etc.

"

Structura fondului forestier

Conform datelor Cadastrului funciar al Republicii Moldova la data de 01.01.2018 suprafaţa totală a terenurilor silvice, gestionată de Agenţia „Moldsilva" costituie 337,1 mii ha, inclusiv suprafaţa acoperită cu păduri este de 301,8 mii ha. De către ÎS „Întreprinderea Silvo - Cinegetică Cimişlia" este gestionată suprafaţa de 10,5 mii ha, dintre care 9,8 mii ha - păduri.

Compoziţia pădurilor Moldovei este predominată de specii de foioase (97,8 procente), inclusiv cvercinee -39,6%, frăsinete - 4,6%, cărpinete - 2,6%, salcâmete - 36,1%, plopişuri - 1,6% etc., răşinoasele fiind prezentate doar în proporţie de 2,2%. Cvercineele sunt cele mai valoroase arborete ale fondului forestier. Din suprafaţa totală a acestora - circa 27% provin din sămânţă şi 73% din lăstari. Această repartiţie influenţează şi productivitatea cvercineelor, din care circa 43% sunt de productivitate superioară şi 57% de productivitate inferioară.

Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, având în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile care le revin, se disting 5 subgrupe funcţionale:

- păduri cu funcţii de protecţie a apelor

- păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor agricole

- păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători

- păduri cu funcţii de recreere

- păduri de interes ştiinţific şi ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier

Lumea vegetală şi Lumea animală

Flora Republicii Moldova cuprinde peste 5 500 de specii de plante inferioare şi superioare. După componenţa floristică a speciilor cu plante vasculare, cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere.

Fauna sălbatică a Republicii Moldova constituie circa 14 800 specii de animale: 14 339 - specii nevertebrate; 461 - specii vertebrate.

Din păcate, unele dintre speciile lumii vegetale şi animale se află în declin din cauza impactului negativ al factorului antropic. În prezent 484 de pecii ale lumii vegetale şi ale celei animale, considerate rare, sunt protejate de către stat, dintre care 242 au fost incluse în

Cartea Roşie a Republicii Moldova.

Poluarea mediului afectează grav calitatea vieţii, de aceea acţiunile de evitare a pericolului care ne ameninţă trebuie să fie comune.

Activităţile şi rezultatele sectorului forestier sunt doar o etapă, o componentă în ciclul general de programe şi strategii naţionale destinate ameliorării situaţiei ecologice, social-economice şi condiţiilor de viaţă ale populaţiei ţării noastre, precum şi diminuării efectelor de schimbare climatică la nivel regional şi global.

Ocrotiţi Pădurea - Cununa verde a Pămîntului !!!