101 ani dedicați lui Dumnezeu

Cea mai bătrână femeie din Republica Moldova și-a sărbătorit ziua de naștere. Toată viața și-a dedicat-o lui Dumnezeu, iubește rugăciunea și așteaptă cu nerăbdare să înceapă Sfânta Liturghie înainte ca să bată clopotul. Asemenea povești de viață pot fi găsite doar în Patericul din biserică.

A împlinit 101 ani, dintre aceștia 95 i-a trăit în mănăstire. Vorbim despre stareța mănăstirii Răciula, shiegumena Eustolia. Omul care a fost ales de cruce, omul care s-a dedicat lui Dumnezeu de la vârsta de 6 ani. Ea este cea mai bătrână stareță a unui așezământ monahal din istoria Republicii Moldova.

EUSTOLIA ROTARU, stareța mănăstirii Răciula:

„Vă mulțumim la toți pentru dragostea pe care o aveți față de Sfânta noastră Mănăstire. Să ne dea Bunul Dumnezeu pace și sănătate tuturor întru întărirea și unitatea Sfintei noastre Biserici Ortodoxe”.

Așa și-a petrecut cei 101 ani shiegumena Eustolia Rotaru, alături de viețuitoarele așezământului monahal Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” din satul Răciula, raionul Călăraşi. Născută la 14 martie 1925, în satul Țîpala, raionul Ialoveni, într-o familie de creștini ortodocși, fiind al 8-lea copil în familie, a insistat să vină la mănăstire de mică. Astfel, în anul 1931 sora tatălui, monahia Aftalia o aduce lă Răciula.

LAVRENTIA, monahie superioară la mănăstirea Răciula:

„ Maica a venit când avea 6 ani la mănăstire și vreau să vă spun că suntem în biserica „Sfîntlui Ierarh Nicolae”, unde măicuța a primit primele bucurii de redeschidere a Sfintei mănăstiri în anul 1989. Maica este venită la mănăstire din anul 1931, după aceasta a făcut 7 ani de școală și în 1938 a fost bincuvântată de maica stareță Eupraxia la școala de caritate din Chișinău”.

TAVITA, monahie la mănăstirea Răciula:

„Maica noastră foarte mult iubește rugăciunea, acum este mai neputicioasă așa un pic, dar în anii precedenți, ea stătea neclintit în timpul slujbelor și se aprofunda în rugăciune. Ea ne-a învățat și pe noi să iubim rugăciunea și să fim buni unii cu alții, să fim prietenoși, să fim blânzi, ajutători, săritori la nevoie”.

MIROPIA, monahie la mănăstirea Răciula:

„Maica nu numai prin cuvânt ne învață pe noi, dar mult mai mult prin faptă. O vedem cum se trezește înainte de a suna clopotul la biserică. Vrem și noi să facem fix așa. Ea cât de obosită nu ar fi, dar nu lasă rugăciunea, anume prin faptă învățăm de la ea decât prin cuvânt. Maica la noi nu este așa de vorbăreață, ea vorbește puțin, dar cu sens”.

Schiegumena Eustolia deține titlul de maică stareță a Mănăstirii Răciula de 37 de ani, timp în care a ajutat cu sfaturi și îndrumări atât maicele, cât și enoriașii. Prima atestare documentară a Mănăstirii Răciula se referă la anul 1798 când preoţii Ioan Hare, Leontie Bârânacul și mai multe familii de răzeşi prin Danie întărită prin Carte Domnească de Voievodul Ţării Moldovei Constantin Alexandru Ghica, au dăruit o parte din moşia satului Nişcani în scopul întemeierii în poiana Răciula a unui schit de călugări, închinat Maicii Domnului.