Informații utile

Comunicat informativ

2 aprilie 2020

Un grup de zece apicultori din Moldova certificat ECO conform cerințelor europene

Zece apicultori din Republica Moldova au fost certificați pentru producerea mierii ecologice, iar alți 13 apicultori au primit certificate care confirmă anul doi de conversie pentru producerea mierii ECO. Totodată, compania Apicola Lux CC, care va comercializa ulterior mierea ecologică, a fost certificată pentru producerea fagurilor destinați apiculturii ecologice, fiind prima companie din Republica Moldova certificată în acest domeniu.

Procesul de conversie și certificare ecologică s-a desfășurat în cadrul unui parteneriat dintre proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova și compania Apicola Lux CC. Certificarea producerii mierii ecologice și a produselor apicole ecologice a fost efectuată de către un organism de certificare recunoscut în scopul echivalenței, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.834/2007, care pe parcursul ultimilor doi ani a monitorizat și inspectat procesatorul și apicultorii moldoveni.

Începând cu anul 2020, mierea recoltată de la apicultorii certificați urmează să fie comercializată ca produs ecologic. Cerințele obligatorii pentru certificarea mierii ecologice au inclus confecționarea stupilor și materialelor apicole din produse naturale, amplasarea stupinelor departe de diverse surse de poluare, sursele de nectar și polen sunt formate în mod esențial din culturi produse conform regulilor agriculturii ecologice, vegetație spontană sau culturi tratate prin metode cu impact redus asupra mediului.

Vasile Cotună, directorul companiei Apicola Lux, a menționat că acum doi ani, la sugestia cumpărătorilor din UE, a identificat un grup de apicultori cu care colaborează pentru a iniția producerea mierii ecologice. ”Republica Moldova dispune de multiple locații care permit colectarea mierii ecologice în special miere de salcâm și tei. Totodată, pe piața internațională există cerere sporită și în creștere continuă pentru acest produs, iar Moldova, care este un producător mic de miere, trebuie să se orienteze la produsele de nișă pentru a fi competitivă”, a explicat directorul Apicola Lux CC. La următoarea etapă, compania urmează să extindă numărul de apicultori ecologici cu care colaborează și este gata să le acorde asistența consultativă necesară pentru procesul de conversie.

Ivan Serjant, apicultor certificat ECO, susține că procesul de conversie a fost mai complicat la etapa inițială, când toate facilitățile urmau să fie ajustate la cerințele de producere a mierii ecologice, ulterior însă activitățile de îngrijire a familiilor de albini sunt obișnuite. Apicultorul mizează pe un preț mai înalt pentru mierea certificată ecologic.

Potrivit experților mierea ecologică este un produs de nișă, cu perspective largi de export, care este apreciată la un preț mai înalt cu 20-30% față de prețul oferit pentru mierea convențională.

Actualmente, în Republica Moldova există peste 6000 de stupine în sistemul convențional cu circa 225 mii de familii de albini. Conform datelor oficiale, în anul 2018 s-au produs aproximativ 5000 tone de miere de albine, dintre care exportul a constituit 4123 tone în valoare de 11.7 milioane dolari SUA În mare parte mierea este exportată în UE. Până în prezent, în Republica Moldova activa un singur producător de miere produsă în sistemul ecologic.

Pentru informații adiționale contactați:
Inga Burlacu, Specialist comunicare, Proiectul USAID/APM
Tel.: 060 140 604; e-mail: [email protected]

Comunicat de presă:

Oficiul Național al Viei și Vinului

Recomandări pentru viticultori – privind înghețurile târzii de primăvară.

În zilele acestea (1-3 aprilie) în RM se vor înregistra îngețuri la suparafața solului de minus 1,0…6,00C, iar pentru data de 13-14 aprilie sunt prognozate înghețuri de minus 1,0…2,00C. Este cunoscut, că în Republica Moldova riscurile afectării viței-de-vie de către înghețurile târzii de primăvară se mențin pâna în data de 5-6 mai. Înghețurile tîrzii de primăvară (minus 0,5…5,0 oC) sunt foarte periculoase, cănd  butucii sunt în vegetație.

Printre altele, la 31 martie 2020, în majoritatea podgoriilor, vița-de-vie se afla în fenofaza fiziologică Umflarea ochilor de iarnă și Dezmuguritul. În noaptea spre 1 aprilie, cele 13 stații meteorologice locale, monitorizate de către Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), prognozează o temperaturiă de minus  3,5…6,60C – în funcție de locația geografică, relief, altitudine etc. Temperaturi mai negative au fost înregistrate în depresiuni și la altitudini mai mici.

Pentru informare, afectarea organelor butucului de viță-de-vie de către temperaturile negative din timpul primăverii, conform experimentărilor multianuale,  a fost înregistrată la următoarele grade: inflorescențele – la 0 oC; lăstarii tineri și frunzele tinere – la minus 1 oC; bobițele verzi – la minus 2,0…3,0 oC; mugurii puțin umflați, dar nedeschiși – la minus 3,0…4,0 oC.

De regulă, gradul de afectare a viței-de-vie poate fi determinat după 8-24 ore, după ce s-a finalizat înregistrarea temperaturilor negative. Gradul de afectare depinde de  nivelul temperaturilor negative și de durata acestora, de intensitatea și durata vântului, de gradul de umiditate a solului și coardelor, precum și de amplasarea corectă pe relief a plantațiilor viticole, de structura mecanică a solului, de sortiment, de agrotehnica utilizată  etc.

În scopul evitării/minimalizării afectării viţei-de-vie, în timpul îngheţurilor târzii de primăvară sunt aplicate mai multe măsuri organizatorice (la înființarea parcelei viticole) și preventive (pe parcursul exploatării anuale a parecelei viticole):

  • amplasarea corectă (geografic și orografic) a parcelei viticole, la înființarea acesteia;
  • selectarea corectă a combinației altoi/portaltoi;
  • reţinerea zăpezii în vie, în scopul prelungirii termenului de dezmugurire (cu 8-10 zile);
  • irigarea abundentă a plantaţiilor viticole, înainte de umflarea mugurilor (la soiurile pentru masă și dacă este posibilitate tehnică),;
  • utilizarea, la soiurile pentru masă, a sistemelor antiîngheț (care se subvenționează);
  • tăiatul în uscat al viței-de-vie cât mai târziu (putem reţine cu 10-14 zile dezmuguritul);
  • fumigaţia:

7.1)  obţinerea unei perdele de fum, prin arderea resturilor organice (paie, gunoi de grajd proaspăt); materialele inflamabile se amplasează sub formă de grămezi (80-100 buc/ha);

7.2)  obţinerea unei perdele de fum, prin utilizarea brichetelor (lumânări) fumigene (50 buc/ha);

Notă: sursele de fum se amplasează pe teren într-un singur rând, din partea direcţiei vîntului și are efect, doar la temperaturi de minus 2,0…3,0 ºC;

8)  încălzirea aerului în parcela viticolă, prin amplasarea mai multor surse de foc (materiale inflamabile, gaze);

9)  turbulența aerului din parcela viticolă, prin utilizarea stropitoarelor (fără soluție) cu ventilatoare sau a ventilatoarelor speciale.

Notă: Ochiul de iarnă la vița-de-vie este compus dintr-un mugure central și mai mulți muguri secundari și terțiari; la afecarea mugurelui central și lăstarului care se dezvoltă din acesta, pornesc în creștere/dezvoltare (peste 8-15 zile) mugurii secundari, care pot asigura o recoltă de struguri de cca 40-60%.

Expert.: dr. Vladimir COROBCA
Expert în viticultură, ONVV
31.03.2020
Mobil: 00 373 791 17170
E-mail: [email protected]