Meșteri populari din nordul Republicii Moldova și din România și-au expus lucrările în cadrul Festivalului Covorului și Portului Național, sub genericul „Firicel țesut cu dor de Acasă”. Evenimentul s-a desfășurat în satul Mihăileni din raionul Rîșcani. De la festival nu au lipsit lucrările vechi de peste o sută de ani, bucătăria tradițională și muzica populară, relatează NordNews.md.
Ludmila Scutaru țese de la vârsta de 6 ani. Împreună cu alți meșteri au amenajat o „casă mare”, cu păretare, covoare, prosoape, și tot ceea ce amintește de meșteșugurile populare.
Ludmila Scutaru, meșter popular: „Am făcut-o ca o „casă mare”, așa cum se făcea pe timpuri. Acolo se ținea zestrea viitoarelor mirese, covoare pe pereți, țoluri pe jos. Covoare sunt foarte vechi, dar avem și câteva noi. Cele vechi au fost țesute de bunica, mătușa, dar acum țesem și noi.”
Valentina Ursu, meșter popular: „Pentru a țese un covor trebuie să ai răbdare, să ai interes față de această îndeletnicire. Trebuie să-ți placă, dacă nu ți-a plăcut, nu faci un lucru frumos.”
Meșterițele spun că țesutul covoarelor este un proces extrem de migălos, care necesită răbdare și creație.
Nina Gasnaș, meșter popular: „Trebuie să ai dragoste și plăcere și dacă ai lucrat la un covor, îl păstrezi pentru că știi cum ai muncit la el. Stăteam până la 11 de noapte ca să reușesc lucrul. Trebuie să speli lâna, să o scarmeni, să o torci, vopsești, urzești, după care cel puțin trei săptămâni, la un covor 2×3, lucrează trei femei, de dimineața până seara.”
Natalia Ciobanu, meșter popular: „Cu timpul tradițiile noastre se uită, iar meșteri noștri populari sunt din ce în ce mai puțini. Ar trebui cultivat în rândul persoanelor tinere această meserie, să o facă cu drag, să o promoveze mai departe.”
La eveniment au participat și meșteri populari din România, care au adus cu ei covoare de peste o sută de ani. Obiectele tradiționale românești s-au deosebit prin ornamente și motive geometrice.
Vasile Ivanușca, meșter popular din județul Botoșani: „Noi încercăm să facem acele covoare care vin din străfundul istoriei, ceva mai vechi. Vedeți că noi avem motivele tradiționale mai vechi, motivele geometrice, astrale, motive care se foloseau demult.”
Mihaela Ciubotaru, meșter popular din Tîrgu-Neamț: „Am venit cu covoare, catrințe, brâie, brânețe, prosoape, ceea ce se face țesut în stative. Țesăturile, covoarele reprezintă casa tradițională românească. Femeile înainte stăteau și creau foarte mult și atunci aveau plăcerea de ași împodobi casa frumos.”
Evenimentul a fost organizat de autoritățile locale și raionale, cu suportul meșterilor populari din Republica Moldova și din România.
Vasile Secrieru, președintele raionului Rîșcani: „Acest festival este foarte important, dat fiind că reflectă obiceiurile și tradițiile moldovenești. Acest festival n-ar avea loc fără meșterii populari, unii foarte iscusiți, care se regăsesc inclusiv și în satul Mihăileni, unii care reprezintă localitatea și raionul la nivel național, dar și ne duce faima la nivel internațional.”
Valerian Cecan, primarul satului Mihăileni, raionul Rîșcani: „Țesutul covoarelor a fost un meșteșug foarte important în satul Mihăileni, s-a dezvoltat în zona de nord. Mihăileni era unul din cele mai mari sate care iarna, practic în fiecare a doua casă se țeseau covoare.”
Festivalul Covorului Moldovenesc a ajuns la cea de-a VI -a ediţie.