5 Octombrie 2026
Creştinii ortodocşi de rit vechi intră de vineri, 14 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului, numit în popor şi Postul Sfintei Marii. Postul va dura până la 28 august, când se prăznuiește Adormirea Maicii Domnului. Deşi este un post relativ scurt, de două săptămâni, acesta e
Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc pe 4 august, pe Sfânta Maria Magdalena şi pe marele Mucenic Foca. Conform sfintelor scripturi, Maria Magdalena a prima care l-a văzut pe Hristos înviat din morţi şi a adus vestea apostolilor. Sfântul Mucenic Foca a murit în chinuri p
Creştinii ortodocşi de rit vechi, îi prăznuiesc în data de 28 iulie pe Sfinţii Mucenici Chiric şi Iulita. În popor, acestei sărbători se mai spune "Chirică Şchiopul".
Credincioşii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc pe 7 iulie Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul sau Înaintemergătorul Domnului, cunoscută în popor şi ca Drăgaica ori Sânzienele.
Pe trei iunie, creștinii ortodocși de rit vechi îi celebrează pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Datorita lor, creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise și duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.
La la 40 de zile de la învierea lui Isus Hristos, creştinii ortodocşi prăznuiesc Înălțarea Domnului. În popor, sărbătoarea mai este numită şi Ispas. Denumirea provine de la cuvântul slav „spasiteli”, adică Mântuitorul. Se spune că este la fel de importantă ca şi Paştele. Timp d
Creştinii ortodocşi cinstesc la 22 mai mutarea moaştelor Sfântului Nicolae de la Mira în oraşul Bari din Italia. Până în prezent, aici vin pelerini din toată lumea să se închine.
Credincioșii de rit vechi îl prăznuiesc la 21 mai pe Sfântul Ioan Teologul. Sfântul Ioan, Evanghelistul și Teologul, a fost unul dintre cei doisprezece Sfinți Apostoli ai lui Iisus Hristos și unul dintre cei patru evangheliști.
În fiecare an, pe 6 mai, creştinii ortodocşi de stil vechi îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În credința populară românească mai este numit și SânGeorge sau Sângeorz și este considerat ocrotitorul soldaţilor, agricultorilor, dar şi al păstorilor.
Dacă săptămâna dinaintea Paştelui este a Patimilor sau Mare, cea care urmează după Învierea lui Iisus Hristos este cunoscută în popor ca Săptămâna Luminată. Pentru creștinii ortodocși, este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști,
Creştinii ortodocși de rit vechi prăznuiesc Buna Vestire, cunoscută în popor și sub numele de Blagoveștenie. Sărbătoarea este marcată de calendarul creștin pe 7 aprilie, fiind dedicată Maicii Domnului.
Creştinii ortodocşi au intrat în Postul Paştelui, cel mai mare, dar şi cel mai strict dintre toate. Timp de 40 de zile, credincioșii vor trebui să respecte un regim alimentar fără carne, lactate, ouă, peşte şi să renunţe la plăcerile trupeşti.
Creştinii ortodocşi de rit vechi au intrat în săptămâna dinaintea Postului Paştelui, numită Săptămâna Albă când nu se mai consumă carne și peşte.
Creştinii ortodocşi de rit vechi îi sărbătoresc astăzi pe Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Se spune că acești Trei Ierarhi sunt pilonii Bisericii creştine răsăritene.
Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul iulian îl prăznuiesc pe 20 ianuarie pe Ioan Botezătorul – Înaintemergătorul Domnului, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi, încheind şirul sărbătorilor de iarnă.
Creştinii sărbătoresc Naşterea Domnului, Iisus Hristos care în popor se numește Crăciunul.
Pe data de 19 decembrie creștinii ortodocși de rit vechi îl cinstesc pe Sfântul Nicolae, căruia i se mai spune făcătorul de minuni, unul dintre cei mai populari apostoli ai creștinătății. Se spune că vine pe un cal alb și că este protectorul orfanilor și al celor nevoiași. Se mai
Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Ziua Sfântului Andrei. În tradiția populară, aceasta marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular și cu denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă.
Creștinii ortodocși de stil vechi prăznuiesc intrarea Maicii Domnului în Biserică. În popor, această sărbătoare este cunoscută sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.
Creştinii ortodocşi intră de azi, 24 iunie, în postul "Sfinților Apostoli Petru şi Pavel", numit şi postul "Cincizecimii". În această perioadă, credincioşii se vor abţine de la carne, ouă şi lactate. Anul acesta postul ține cinci săptămâni și se va încheia pe 12 iulie, când sunt
Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Aceștia sărbătoresc 40 de zile de la Învierea Mântuitorului, Înălțarea la cer a lui Iisus Hristos sau Ispasul, cum i se spune în popor. Timp de zece zile, până la Rusalii, credincioşii se vor saluta cu "Hristos s-a înălţat" şi „Adevărat
Creştinii ortodocşi de stil vechi îi sărbătoresc astăzi, 3 iunie pe Sfinţii Constantin şi Elena. În bisericile din ţară sunt oficiate slujbe, iar mai multe localităţi îşi sărbătoresc hramul.
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului se numeşte Săptămâna Luminată. De această perioadă sunt legate o serie de credinţe populare. Se spune că acum Raiul este deschis pentru toţi cei care trec în lumea drepţilor, indiferent de păcatele pe care le-au săvârșit.
Duminică, 7 aprilie, creștinii ortodocși din Moldova sărbătoresc Buna Vestire. Este una dintre cele patru sărbători Împărătești închinate Maicii Domnului. Este ziua în care Arhanghelul Gavriil a rostit ”Bucură-te!”, aducând cea mai importantă veste din istoria omenirii — vestea v
Parteneri & Organizații
