Cum pregătim animalele pentru perioada de iarnă

Apropierea anotimpului de iarna si totodata trecerea treptata a unor specii de animale (bovine, ovine, caprine si cabaline) la sistemul de crestere si exploatare in stabulatie permanenta, impune crescatorilor de animale si pasari, sa intreprinda si sa realizeze din timp o serie de actiuni si lucrari prin care sa se protejeze starea fiziologica si de sanatate a efectivelor care sunt crescute in exploatatiile comerciale sau in exploatatiile nonprofesionale din gospodariile populatiei.

In acest context trebuie cunoscut ca. sanatatea animalelor presupune protectia si bunastarea acestora, elemente care reprezinta starea animalului la un moment dat in raport cu factorii tehnologici de exploatare, respectiv de asigurarea unui confort biologic, adecvat schimbarilor ce intervin in mediul de viata in decursul anului, factori oferiti de catre proprietarii de animale.

Pentru a asigura o stare de sanatate normala animalelor si implicit produse animaliere corespunzatoare, se recomanda ca pentru perioada de iarna proprietarii de animale si pasari sa asigure:

    • Adapostirea animalelor si pasarilor in spatii corespunzatoare speciei si categoriei de varsta, care sa respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea si zooigiena la parametrii normali, realizata prin:
        • remedierea, dupa caz, la adaposturi a elementelor de constructie exterioare si interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tamplarii, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
        • etanseitatea usilor si a ferestrelor pentru a se asigura o temperatura optima si constanta in adaposturi;
        • asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatura de 18 – 20 grade C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea sa fie cuprinsa intre 65-70% si improspatarea continua a aerului prin ventilatie naturala;
        • suprafata totala de adapostire si dimensiunea grupului pentru animale se determina in functie de specie, varsta, si alte caracteristici biologice:
            • la bovine, la vitei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vaca in sistem legat patul cu L – 1,8 m, l- 0,8 m si front de furajare 50 cm;
            • la ovine, densitatea in saivan trebuie sa asigure 1,5 m² pe cap de oaie adulta si 0,35 m² pe miel. Padocul in aer liber trebuie sa asigure o suprafata minima de 2,5 m² pe cap de adult si de 0,5 m² pe miel. In perioada fatarilor adapostul se compartimenteaza in functie de starea fiziologica a efectivului (oi gestante, oi in fatare, oi cu miei);
        • igienizarea adaposturilor prin curatire mecanica, dezinfectii deratizare, dezinsectii si zugravit, actiuni efectuate cu unitati specializate;
    • Asigurarea apei la nivelul necesarului, verificarea si protejarea surselor de apa, remedia anumite defectiuni pentru a nu fi supuse inghetului.
    • Inventarul stocului de furaje pe sortimente si indici de calitate, stabilirea si respectarea ratiilor zilnice de furaje in functie de specie si categoria de animale.
    • Asigurarea conditiilor optime de depozitare, pastrare si administrare a stocurilor de furaje:
        • evitarea pasunatului pe suprafetele acoperite de bruma sau administrarea de furaje (silozuri sau radacinoase) inghetate, in perioada cu temperaturi scazute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afectiuni digestive grave;
        • mentinerea in stare de functionare si igiena a instalatiilor, echipamentelor, containerelor si a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea si transportul furajelor si sa evite orice sursa de contaminare a acestora;
        • verificarea calitatii furajelor, prin afuirea de probe la laboratorul de referinta, respectarea recomandarile mentionate in buletinele emise de catre specialisti in cazul unor necomformitati;
    • Respectarea normelor de biosecuritate in ferme prin:
        • functionarea filtrului sanitar pentru personal si rutier la intrarea in ferma;
        • asigurarea conditiilor de evacuarea si depozitare a dejectiilor, a gunoiului, in platforme sau statii de epurare, astfel incat sa nu constituie surse de difuzare a bolilor;
        • amenajarea unor spatii pentru depozitarea cadavrelor si a altor deseuri de origine animala destinate distrugerii la unitatea specializata;
    • Pentru protejarea impotriva SARS-CoV-2 se recomanda:
        • restrictionarea accesului in ferma a personalului non-esential;
        • implementarea unui registru al persoanelor care intra in ferma (data, informatii de contact, orele de intrare si de iesire, scopul vizitei si orice alte contacte cu alte ferme in ultimele 2 saptamani);
        • restrictionarea accesului persoanelor cu o temperatura corporala care depaseste valoarea de 37.5 grade Celsius; orice persoana care manifesta semne clinice compatibile cu boala COVID-19, a celor care au fost testati pozitiv pentru SARS-CoV-2, sau care au fost in carantina, pana in momentul in care au fost declarati vindecati de catre medici;
        • in cazul fermelor de capacitate mare, sosirea angajatilor la munca trebuie programata astfel incat sa se evite aglomerarile;
        • se interzice prezenta cainilor, pisicilor, animalelor salbatice si a daunatorilor prin construirea de elemente de imprejmuire; de asemenea, trebuie indepartate furajele, asternuturile si materiile fecale care pot atrage aceste animale;
        • asigurarea echipamentului personal de protectie; acesta trebuie ales in functie de activitatile desfasurate; precum si asigurarea de echipamente de protectie suplimentare (masti, manusi, ochelari de protectie) care se schimba si se dezinfecteaza zilnic;
        • respectarea distantarii fizice intre angajati, cel putin un metru, cu o atentie deosebita pentru pauzele de masa;
        • initierea unei campanii de informare in randul angajatilor in ceea ce priveste mecanismele de transmitere a SARS-CoV-2 si a masurilor de biosecuritate care trebuie respectate la nivelul fermei.
    • Sa comunice medicului veterinar intentia de introducere sau scoaterea de animale in / din exploatatie si a altor miscari interne de animale.
    • Sa anunte urgent, medicul veterinar arondat despre aparitia unor modificari in starea de sanatate a animalelor si pasarilor din exploatatie.
    • Sa colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea actiunilor de prevenire a imbolnavirii animalelor, prin supravegherea clinica a starii de sanatate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea in laborator a probelor recoltate de la animale si pasari in acest scop, tratamente antiparazitare, operatiuni de vaccinare profilactica, etc.

Precizam ca in aceasta perioada a anului sunt programate actiuni de supraveghere prin masuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv T.B.C. Blutonguie, E.S.B. Scrapia la ovine, Gripa aviara, Salmonelele la pasari, vaccinarea antirabica a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate, etc.

Atunci cand isi desfasoara activitatea, in situatia evoluarii unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-si proteja sanatatea, a sanatatii celor cu care lucreaza si sanatatea agentiilor economici carora le acorda servicii de specialitate. In context, medicii veterinari trebuie sa se asigure ca sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, ca personalul este protejat cu echipamentul necesar si ca proprietarii de animale sunt informati despre masurile de precautie in vigoare.

Este responsabilitatea fiecarui individ sa se asigure ca sunt respectate comportamente adecvate in cadrul acestor activitati, pentru a evita extinderea suplimentara a COVID-19.

Dr. Pentea Ioan Viorel
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Sibiu