„Avem nevoie de 50 de ani ca să nu mai fim cea mai săracă țară din Europa”
În 2020, Republica Moldova urma să înregistreze o creștere economică de 3,8 la sută. Dar anul a fost puternic marcat de pandemia de COVID-19 și de o secetă severă. Unii specialiști atenționează chiar despre cea mai abruptă scădere a economiei moldovenești din ultimii 20 de ani, cu un declin estimat între 6,5-7,5%. Autoritățile argumentează că nu au fost pregătite să facă față unei asemenea situații ieșite din comun.
”Noi n-am trecut prin așa situații pandemice niciodată ca să știm măcar cum să reacționăm la așa situații. Și nu a fost pregătit nici autoritățile publice, nici mediul de business, să luăm chiar nu atât din punct de vedere financiar, cât psihologic”, menționează secretarul de stat de la Ministerul Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin.
În opinia expertului Viorel Gîrbu, pandemia, totuși, ar fi putut fi prevenită în Republica Moldova.
”Moldova nu a fost lovită în primul rând de pandemie. Noi am avut o lună, două de răgaz, perioadă în care să încercăm să prevenim și să reducem din impactul. Autoritățile totuși, în cazul în care dădeau dovadă de mai multă imaginație, de mai multă flexibilitate, deschidere sau mai mult curaj, ar fi avut totuși posibilitatea cumva să intervină.”
Guvernul a ales o abordare destul de conservativă și nu a intervenit suficient pentru a ajuta mediul de afaceri, crede economistul Stas Madan.
”Suportul direct pentru business este estimat undeva 0,12 procente din PIB, ceea ce este foarte modest și o altă problemă a fost că măsurile date au fost destul de prohibitive pentru afaceri. Una din măsurile-cheie a fost subvenționarea impozitelor pe salarii pentru angajatorii care au instituit șomaj tehnic sau staționare. S-au planificat în aprilie 320 de milioane de lei pentru această măsură, a acționat până în luna august și la rectificarea bugetară din septembrie am văzut o execuție a acestei măsuri de în limita a circa 45, 50 de milioane de lei, este practic de 6, 7 ori mai puțin decât s-a planificat inițial.”
”Ministerul Economiei a luat decizia să meargă pe ajutorul prin programele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii. A fost lansat un nou produs, fondul de garantare, care garanta 80 la sută din credit. Alt program a fost digitalizarea. Totodată, ca măsură ad-hoc, a fost creată platforma Iarmarocul IMM-urilor, care are deja 7000 de membri”, răspunde Iuliana Drăgălin.
Între timp, Ministerul Economiei și Infrastructurii a realizat un plan de măsuri economice post-Covid. Chiar dacă arată bine pe hârtie, Viorel Gîrbu e sceptic că acestea vor fi și puse în practică.
”Uneori planuri se scriu și se scriu și se aprobă, iar Guvernul, victorios ca în perioada comunistă, aprobă cincinale, unul după altul. Dar ministerele au capacitatea să digere toate această informație și să ne ofere acele livrabile? Sună foarte bine, s-au pus niște cifre pe acolo, dar atunci când cifra respectivă se va regăsi în bugetul Ministerului și în cazul în care activitatea respectivă la final de an nu va fi realizată, eu vreau să văd banii respectivi să nu fie cheltuiți.”
În 2021, statul estimează o relansare a economiei între 3 și 4 la sută.
”Nu vreau să spun că asta va fi ușor, doar dacă o să fim consecvenți în etapele pe care le implementăm și nu doar de eforturile care se depun de partea Guvernului și de partea politicului. Și evident că necesar este dorința din partea business-ului.”
Printre măsurile propuse în acest sens de Expert Grup se regăsesc: susținerea mediului de afaceri prin eliminarea barierelor artificiale ce vizează birocratizarea, reglementările de ordin administrativ, sprijinirea IMM-urilor prin acțiuni de sporire a accesului la lichidități, digitizarea, mărirea nivelului de reziliență la schimbările climatice, derularea investițiilor publice drept sursă de creștere pe termen lung a economiei.
Viorel Gîrbu însă, are un alt comentariu.
”Noi suntem în criză de o perioadă foarte lungă de timp și această creștere de 3, 4 % nu este o revenire. Noi suntem cea mai săracă țară din Europa. Dacă vrem să ajungem la media Uniunii Europene, noi avem nevoie de vreo 50 de ani, cu o creștere de vreo 6,7%.”
În fiecare luni, miercuri și vineri, la 19:30, emisiunea Actualitatea LA RAPORT cu Mihaela Rudenco aduce în vizor principalele evenimente din țară informându-vă rapid și echidistant.