Sfaturi despre producerea răsadurilor de legume în gospodărie

Pentru a nu consuma produse de calitate incertă, care se găsesc pe rafturile magazinelor, tot mai mulți moldoveni se gândesc să producă legume proaspete și sănătoase în curtea casei lor. Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației ”Grădina Moldovei”, o promotoare a agriculturii ecologice, a oferit câteva sfaturi utile pentru oricine vrea să obțină recolte bogate în gospodărie, în câmp, solar sau chiar în ghivece puse la balcon, relatează

Agroexpert.md

Producerea unor răsaduri de calitate devine preocuparea principală a grădinarilor deoarece, folosirea lor înseamnă randament mare în ceea ce privește prinderea plantei în sol, grăbirea vegetației și producția timpurie. Pentru a obține o recoltă bogată de legume este important de reținut câteva lucruri înainte de a se face semănarea plantelor.

Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației ”Grădina Moldovei

”: „

Nu din tot se face răsad, de exemplu: legumele rădăcinoase, nu iubesc să fie transplantate, de aceea se face semănătura direct în grădină, altfel spus, cultivarea legumelor se poate face atât prin însămânțarea directă în sol a semințelor, cât și prin răsaduri, care presupun înființarea unei culturi prin plantarea de plante tinere, crescute anterior în răsadnițe. Prin răsaduri se pot cultiva o varietate largă de legume, de pildă, dacă producem răsaduri pentru o cultură ale cărei răsaduri se plantează în grădină la circa 60 de zile de la semănat, calculăm în funcție de acest aspect momentul de însămânțare, care în acest caz ar fi sfârșitul lunii februarie - începutul lui martie. Acum este momentul potrivit pentru a începe răsadul, deoarece necesită o pregătire anticipată pentru ca toate tipurile de legume să fie semănate la timp.”

Au apărut atât de multe variante și forme de recipiente încât devine o întreagă filosofie în ce fel de recipient este bine să fie realizată însămânțarea.

Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației ”Grădina Moldovei ”:

”Nu este necesară neapărat o seră sau o răsadniță specială ca să produceți un răsad de calitate și organic, este important să aveți o încăpere foarte luminoasă. Răsadurile pot fi crescute în răsadnițe din lemn, beton sau cărămidă, dar și în ghivece sau plăci alveolare de diferite dimensiuni- o metodă modernă, la care recurg legumicultorii. Putem recicla și alte tipuri de vase de la alimentație, astfel dăm o a doua viață acestor recipiente și totodată economisim pentru vase în care ulterior să producem răsad. Mai sunt ghivecele de turbă pentru răsaduri, avantajul acestor recipiente este că planta poate fi plasată în sol cu tot cu ghiveci deoarece sunt realizate din material natural, biodegradabil. Aceste ghivece, însă, sunt destul de scumpe, ținând cont că sunt de unică folosință și interacționează cu apa într-un mod extrem: ba sunt uscate și consumă din apa plantei, sau dacă sunt prea umede, încep repede să mucegăiască, și plus la aceasta, dacă vreți să le manevrați în timpul creșterii, se pot rupe.”

Cu ajutorul răsadurilor se pot cultiva o varietate largă de legume, dar și aici trebuie să ținem cont de câteva reguli.

Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației ”Grădina Moldovei ”:

”Legumele vărzoase (varza albă, cea roșie, cât și cea chinezească, varza de Bruxelles, conopida, broccoli, gulia), nu sunt pretențioase față de căldură, dar față de apă sunt. Se cultivă în această perioadă pentru ca aproximativ într-o lună și jumătate -două, planta să fie de circa 15 cm pentru a putea fi plantată în grădină la sfârșitul lunii martie, pentru a beneficia de partea umedă a primăverii. La sfârșit de februarie putem începe plantarea răsadurilor de tomate. Pentru a le face să germineze, tomatele au nevoie de în jur 20-25 de grade, pe când la frunzoase temperatura de 15 grade Celsius este suficient. Iar pe la mijloc de martie, se pot înființa prin răsad legumele bostănoase. Răsărirea și creșterea acestor plante se desfășoară rapid.”

În funcție de fiecare cultură în parte, potrivit horticultoarei, este nevoie să se folosească mai multe tipuri de pământ.

Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației ”Grădina Moldovei ”:

„Solul utilizat la creșterea răsadului poate fi doar de grădină sau în amestec cu cel de grădină, însă mai bun este acel pământ pentru răsadnițe, alcătuit dintr-un amestec format din mai multe tipuri de sol, deoarece are mai multe substanţe hrănitoare. Este foarte important, ca din toamnă, când încă pământul nu a înghețat, să vă faceți rezervă de pământ. De regulă folosesc proporția 3/3: nisipul - asigură drenajul, substratul de torf- se caracterizează printr-un conţinut ridicat de nutrienţi. Datorită acidităţii echilibrate şi conţinutului tuturor elementelor necesare, substratul este mediul optim pentru dezvoltarea sistemului radicular al plantelor şi creşterii plantelor în general. Pământul din grădină- este necesar deaorece până la urmă, răsadul va crește în grădină. Toate aceste componente trebuie să fie bine amestecate, până se obține o structură omogenă.”

Răsadurile ce urmează să fie crescute în casă au nevoie de temperatură moderată şi lumină cât mai multă, iar o legumă de calitate se obţine de la o plantă dezvoltată dintr-o sămânţă bună, aşa că horticultoarea recomandă să faceţi rost de seminţe sănătoase de la soiurile de plante care vă plac şi care eventual au fost crescute în condiții bio anul precedent.

Mariana Șeremet, fondatoarea Asociației ”Grădina Moldovei

”:

”Se aleg semințe de calitate și dezinfectate, respectând norma caracteristică fiecărei culturi. Semănatul se face în substrat afânat și bine nivelat. Udăm înainte de a semăna cu apă de ploaie la temperatura camerei (este cea mai bună apă deoarece întărește imunitatea plantei, o putem depozita în butelii și păstra într-o încăpere în care nu îngheață). Pământul nu trebuie să fie udat din abundență ci doar atât cât planta să-și ia necesarul de apă. Se seamănă manual, prin împrăștiere. Apoi se acoperă ușor cu încă un strat de pământ. Dacă semințele rămân dezvelite, se usucă mai repede, și pot pur și simplu să nu germineze, dar dacă sunt prea adânc înropate, semința cheltuie prea multă energie pentru a ajunge la suprafață. Dacă vreți să păstrați semințe de la an la an, sau doriți să duceți evidența soiurilor pe care le aveți în grădină sau să monitorizați cum se dezvoltă, fiecare recipient trebuie să fie etichetat.”

Ultimul pas este plasarea lădiţelor lângă ferestre unde răsadurile să aibă suficientă lumină, temperatura în cameră nu trebuie să depăşească 21-22 de grade. Repicarea se face atunci când plantele au 1-2 frunzulițe, pe timp noros, când afară nu este prea rece.

Pe rețelele de socializare, Mariana Șeremet, o promotoare a agriculturii ecologice, oferă sfaturi pentru internauți despre cum ar trebuie să crească fructe și legume sănătoase sau cum ar trebui să aibă grijă de sol.