În 2024, România a înregistrat un record negativ în ceea ce privește importurile de alimente și animale vii, cheltuind mai mult de 11,4 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 5,1 la sută față de anul precedent, când importurile depășiseră pragul de 10 miliarde de euro. În același timp, exporturile de alimente și animale vii au scăzut cu peste 14 la sută, ajungând la 6,5 miliarde de euro. Astfel, România a înregistrat un deficit comercial semnificativ de 4,8 miliarde de euro, cu 50 la sută mai mare față de 2023, transmite revista-ferma.ro.
Creșterea importurilor de alimente este o tendință constantă din 2018, cu un salt semnificativ în 2022, în timpul pandemiei, când valoarea acestora a depășit 10 miliarde de euro. Aceasta subliniază o dependență tot mai mare a țării de produsele alimentare din import. De asemenea, importurile de alimente și animale vii au reprezentat 9,1 la sută din totalul importurilor României în 2024, în timp ce exporturile de acest tip au constituit doar 7 la sută din totalul exporturilor.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat că această creștere a deficitului este un semnal de alarmă, afirmând că România procesează prea puțin și compensează cu alimente din import. El a menționat exemple precum exportul de grâu și importul de produse de panificație, sau plecarea animalelor vii din țară și întoarcerea lor sub formă de salam. Această situație reflectă lipsa unei industrii agroalimentare mai competitive și capacitatea de procesare scăzută a produselor interne.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a adăugat că o parte din deficitul comercial se datorează produselor pe care România nu le poate produce, cum ar fi bananele și citricele. De asemenea, o mare parte din deficit provine din importurile masive de hrană pentru animale de companie, în special câini și pisici. România importă aproape 90 la sută din hrana pentru animale, în ciuda faptului că produce cereale pe care le exportă, ceea ce ilustrează o ineficiență în valorificarea resurselor interne.