Protejăm trecutul pentru a avea viitor

La capitolul cultură avem cu ce ne mândri, dar nu o facem. Am moștenit o impresionantă colecție arhitecturală de la cei ce sau dedicat urbei acum 100 de ani, însă până în zilele noastre aceste cărți de vizită ale orașului s-au distrus.

„

Societatea Republicii Moldova trebuie să conștientizeze acest patrimoniu pe care noi l-am moștenit și care de ceva mai dese ori este într-o situație problemă. Subiectul patrimoniului cultural în R.M. a fost mereu mai puțin abordat, de aceea avem situația aceasta în domeniu.”

Ion Ștefăniță

Conacul Râșcanu-Derojinschi, monument de importanță națională, a fost construit în anii 70 ai secolului 19, după proiectul vestitulu

i arhitect Alexandru Bernardazzi.

La început, casa boierească a aparțin

ut nobilei Ecaterina Râșcanu-Deroj

inschi.

„Râșcanu-Derojinschi este o filieră care vine de dincolo de Prut, Rîșcanu Roznovanu care vine din regi

unea Iașului , tot din acea filieră a fost și proprietarul moșiei de lângă Chișinău care acum se numește Râșcani. Acești Rîșcani s-au stabili

t în Basarabia , au avut o moșie la Lipcani , erau cei mai mari moșieri chiar și orașul

Călărași cândva aparținea acestei familii.”

Tamara Vesterov arhitect, doctor în studiul artelor, Academia de Știință a R.M.

Cândva un edificiu sacru pentru evreii din Basarabia, astăzi o ruină uitată sau chiar necunoscută de mulți dintre noi. Vorbim despre Eschiva Rabbi Tirilson. A fost una dintre cele mai impresionante clădiri acum o sută de ani, un mic castel în centrul de jos al capitalei. Acest monument istoric a luptat o perioadă cu semnele trecerii timpului, dar, se pare, s-a resemnat și a acceptat că a ajuns ruină.

”Suntem în preajma sinagogii cu azil, care a fost construită la începutul secolului 20 la inițiativa lui Rabii Tirilson. Acest obiectiv în ultimii 40 de ani este într-o situație de abandon, au rămas doar 40% din acea clădire care o vedem pe imaginile din arhi

vă. Ceea ce mă bucură pe mine este că în scurt timp, aici va fi un șantier de restaurare. Acest bun imobil va fi restaurat conform comunității evreiești din R.M.”

Ion Ștefăniță

Gimnaziu

de fete pe timpuri, astăzi o clădire ruinată în centrul istoric al Chișinăului. Școala de elită situată în curtea Academiei de Arte a aparținut acum două secole baronesei Iulia Von Gheiking. De 30 de ani, se năruie puțin câ

te pu

țin, acoperiș nu mai are, pereții se prăbu

șesc, iar copacii cresc chia

r în interi

oru

l clădiri

i.

„No

i putem face un tur al monumentelor din Chișinău ruinate, dacă mergem pe Mateevici 85, vom fi martori

ai

unui alt monument de istorie și arhitectură de categorie națională, acolo, la fel, s-a păstrat doar 20 %

din fosta

clădire, fostul liceu construit la inițiativa baronesei Ggeiking. Momentan, guvernul a înstrăinat și acest obiect

cu scopul de a fi restaurat. Misiunea Ambasadei Germane are ca scop de a reconstrui și a conserva acest bun .”

Ion Ștefăniță

La nivel de țară, lucrurile nu se diferențiază, adevăratele atracții turistice se supun timpului, țintuite parcă după niște zăbrele de arbuști crescuți sălbatic și pereți care se dărâmă.

Indiferența oamenilor ca o carie sugrumă zestrea trecutului. Clădirile complexului Spitalului din Stolniceni se deteriorează din cauza neîngrijirii, condițiilor climaterice, a timpului și nevalorificării

În "Registrul monumentelor de importanță națională și municipală", sunt incluse 977 de obiective, dintre care 860 sunt doar în centrul istoric al orașului.

Puteau fi și mai multe, dar nu s-au păstrat. Unul dintre motivele acestui genetiv cultural ar fi incompetența și corupția unor funcționari publici. Aceasta este și pricina pierderii patrimoniul cultural.

Oamenii sunt indiferenți când trec pe lângă o clădire ruinată, dar care face istorie. În schimb, sunt interesați de inaugurarea unui centru comercial sau restaurant.