Obiceiuri de Anul Nou în Lume

Momentul trecerii în Anul Nou este sărbătorit peste tot în lume, însă fiecare popor are propriile tradiții și superstiții. De la babilonieni, care marcau acest moment acum 6.000 de ani, până în prezent, intrarea în noul an este însoțită de obiceiuri menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate. În spațiul românesc, Anul Nou este întâmpinat cu colinde, Sorcova și Plugușorul, dar și cu dorințe puse la miezul nopții.

Superstițiile locale spun că este bine ca Anul Nou să te găsească în haine noi, preferabil roșii, simbol al veseliei și dragostei. Nu se plânge în prima zi, nu se duce gunoiul și nu se spală, pentru a nu alunga norocul. Vâscul, simbol al regenerării și norocului, nu trebuie să lipsească din nicio casă, iar cei care se sărută sub el speră la un an plin de iubire. Tot acum, direcția vântului este interpretată ca semn pentru anul ce urmează: sudul aduce belșug, nordul an greu.

În Europa și în lume, tradițiile sunt diverse și spectaculoase. În Austria se ascultă „Dunărea Albastră”, în Belgia se mănâncă varză murată cu cârnați și o monedă aducătoare de noroc, iar în Grecia norocul îl are cel care găsește bănuțul ascuns în „Vasilopita”. În Italia se aruncă obiecte vechi pe fereastră, japonezii organizează petreceri „Bonenkai” pentru a uita grijile, iar spaniolii mănâncă la miezul nopții 12 boabe de struguri pentru lunile ce urmează.

De la focurile de artificii din Olanda și SUA, până la mesele bogate din Turcia sau tradițiile animate din Brazilia și Portugalia, oamenii întâmpină anul nou cu speranță și bucurie. Indiferent de cultură, șampania și urarea de „La mulți ani!” sunt nelipsite, simbolizând trecerea într-un nou început. Revelionul rămâne astfel o sărbătoare universală, bogată în obiceiuri care unesc oameni din toate colțurile lumii.