Noul Curriculum național 2027 intră în consultări publice

Ministerul Educației și Cercetării a lansat consultările publice pentru noul Curriculum național, ediția 2027. Documentul propune reducerea volumului de materie, mai multe competențe practice și integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în procesul educațional.

Elaborarea proiectului a început în 2024 și a implicat peste 240 de experți naționali și internaționali. Totodată, înainte de elaborarea documentului, au fost consultați peste 16 mii de profesori. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, susține că noul curriculum trebuie să răspundă schimbărilor sociale, economice și tehnologice.

DAN PERCIUN, ministru al Educației și Cercetării:

,,Curiculumul până la urmă nu este doar o listă de teme și de subiecte care se învață la școală, este răspunsul societății, al sistemului educațional și al Ministerului Educației la provocările sociale, economice, politice, științifice și tehnologice, prin care trecem astăzi sau prin care credem că vom trece în următorii ani. Este încercarea noastră comună de a pregăti tinerii pentru lumea de astăzi, dar și pentru lumea de mâine. Din acest motiv, curriculumul este și un instrument esențial pentru reziliența, coeziunea și competitivitatea societății noastre și, în mod special, a tinerii generații.’’

Noua programă pune accent pe aplicarea practică a cunoștințelor. Potrivit autorităților, elevul nu va trebui doar să acumuleze informații, ci să știe să le utilizeze, să investigheze, să argumenteze și să participe activ în societate.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru disciplinele exacte și cele ale naturii. Matematica va include mai multe elemente de educație financiară și antreprenorială, iar fizica și biologia vor pune accent pe investigații, proiecte STEM, sănătate, ecologie și dezvoltare durabilă.

O noutate este studierea informaticii începând cu clasa întâi. Disciplina va include elemente de robotică, inginerie, igienă digitală și înțelegerea algoritmilor, astfel încât elevii să fie pregătiți nu doar să utilizeze tehnologia, ci și să o creeze.

VALENTINA OLARU, secretar de stat al ministerului Educației și Cercetării:

„Cunoașterea rămâne importantă, dar valoarea ei este demonstrată prin utilizare, prin comunicare, prin investigație, prin argumentare, prin creații, decizii, colaborare și participare socială. Trecem de la parcurgerea materiei de studiu la progresul elevului. Criteriul central devine progresul observat al elevului, nu doar acoperirea capitolului, nu doar parcurgerea numărului de ore. Rezultatele trebuie să fie calibrate atât la vârstă, la timp didactic și la resursele disponibile. Când vorbesc despre resursele disponibile, ne referim la acele resurse didactice pe care le are la dispoziție profesorul.’’

Și disciplinele umaniste vor avea o abordare diferită. La limba și literatura română va fi pus accent pe comunicarea eficientă și dezvoltarea personală prin intermediul textului literar. Istoria va renunța la abordarea predominant enciclopedică și va pune accent pe analiza relațiilor de cauză și efect. În același timp, elevii vor studia subiecte precum Holocaustul și deportările și vor beneficia de elemente de educație media pentru a putea identifica dezinformarea și știrile false.

O altă schimbare vizează educația civică, care urmează să fie transformată într-o disciplină integrată, intitulată „Eu și societatea”.

Ministerul Educației îi îndeamnă pe profesori, părinți, elevi și reprezentanții societății civile să participe la consultările publice. Propunerile colectate până la sfârșitul lunii septembrie vor fi utilizate pentru definitivarea programelor școlare.