Moldova, tot mai vulnerabilă în fața schimbărilor climatice

Coordonarea iresponsabilă a resurselor forestiere din ultimii ani, își lasă drastic amprenta asupra mediului, contribuind la poluarea acestuia. În același timp, din cauza gradului scăzut de împădurire, Republica Moldova se confruntă cu statutul ridicat de vulnerabilitate, datorită schimbărilor climatice, în comparație cu statele europene, spun experții, relatează

radiomoldova.md

.

“Republica Moldova este mult mai vulnerabilă în fața schimbărilor climatice, din cauza gradului scăzut de împădurire a suprafețelor din țară”,

afirmă reprezentantul Societății Ecologice „Biotica”, Petru Vinari.

El a declarat în cadrul unei emisiuni că, terenurile verzi sunt pline de deșeuri, atât din cauza unei infrastructuri de gestionare a acestora, cât și a atitudinii iresponsabile a cetățenilor față de mediu.

„În primul rând, suntem cam cea mai despădurită țară din Europa, fapt care ne face mult mai vulnerabili decât ceilalți în fața schimbărilor climatice și nu în ultimul rând avem un fenomen de sărăcie răspândit în largul populației, fapt care preia responsabilitatea față de o poluare mai mare decât în celelalte țări, din cauza lipsei de educație și a infrastructurii necesare. Peisajele noastre, terenul, spațiul țării noastre este din păcate invadat foarte mult de gunoi”

, a explicat Petru Vinari.

Pe parcursul anilor, s-a înregistrat un management neadecvat în domeniul resurselor forestiere, iar acesta se răsfrânge asupra cetățenilor și contribuie la poluarea aerului.

„Până în anul 2022, au fost multe tăieri ilicite. În majoritatea cazurilor, ele au fost neplanificate corect. Nivelul de tăiere era mult mai mare în comparație cu potențialul de creștere a pădurilor care erau plantate. Noi am încercat să echilibrăm această situație începând cu august 2021. Am avut foarte multe dispute. Sperăm că în anul 2023, criza energetică nu va avea așa presiune mare asupra lemnului.”

În prezent, în Republica Moldova suprafața împădurită ocupă 11 la sută din teritoriul țării, în timp ce în Uniunea Europeană acest procent este de 37,7 la sută.

Conform programului național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru anii 2023 – 2032, în următorul deceniu suprafețele de teren împădurite vor fi extinse cu circa 150 mii de hectare.