Ministra Mediului spune că salcâmul din pădurile Moldovei ar trebui înlocuit

Plantațiile forestiere care sunt în R. Moldova nu mai sunt de o calitate bună, susține ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu. Potrivit ei, în pădurile Moldovei este foarte mult salcâm, specie care ar trebui înlocuită. În context, Aurel Lozan, specialist în ecologia pădurilor, explică că salcâmul este o specie invazivă și ar trebui să-l controlăm prin „beneficiile” sale economice, scrie

agroexpert.md

.

„O foarte bună parte din fondul forestier, din plantațiile forestiere care există, nu mai sunt de calitate bună. Noi avem, de exemplu, foarte mult salcâm în țară, iar salcâmul are o valoare ecologică mult mai joasă decât stejarul, bunăoară, sau decât fagul și alte specii. El trebuie să fie înlocuit și planul de reîmpădurire a țării include inclusiv înlocuirea acestor specii, dar și extinderea suprafețelor împădurite”,

a declarat Iuliana Cantaragiu pentru

Europa Liberă

.

Contactat de

Ecopresa

expertul în ecologia pădurilor, Aurel Lozan spune că utilizarea excesivă a salcâmului a dus la aceea că suprafața arboretelor (=pădurilor) cu prezența stejarului este aproape egală cu suprafața acoperită cu salcâmete (adică 40% / 40% din suprafața vegetație forestiere din Republica Moldova). În același timp, salcâmul aproape că este considerat o specie naturalizată (nu numai în Republica Moldova, dar și în alte regiuni ale lumii unde a fost introdus). Asta este riscul ecologic”.

Astfel, potrivit lui Lozan, ar fi bine să nu exagerăm cu salcâmul, dar mai mult să se mizeze pe specii autohtone în intențiile naționale de extindere a suprafețelor acoperite cu păduri.

„Salcâmul nu trebuie nicidecum să devină o prioritate, dar noi nu vom mai putea opri răspândirea acestuia – de aceea, ar trebuie doar să controlăm salcâmul prin „beneficile” sale economice (lemn, alimentar, specie pionier contra solurilor erodate) și prin particularitățile sale „ecologice” (salcâmul nu preferă solurile carbonate, ceea ce trebuie de luat în considerare) – și să profităm de acestea pentru a obține rezultate bune, dar în condiția unui control foarte riguros și doar în anumite sectoare”,

afirmă Lozan.

Totodată, el spune că pentru Programul Național de Împădurire și Reîmpădurire trebuie folosite speciile autohtone, care sunt cele mai bine adaptate la schimbările climatice.

„Natura este cel mai bun inginer, de ea trebuie să ascultăm și în ea să găsim soluțiile. Salcâmul nu ne este un nativ, el se va confrunta cu multe situații inconveniente în zona noastră, respectiv nu va prolifiera așa cum o face în zona sa de origine. Odată ce a fost introdus și manifestă părți pozitive, doar acestea trebuiesc explorate și utilizate, și doar condiționat și controlate”,

mai spune Lozan.

Precizăm că autoritățile din Moldova și-au propus să extindă suprafața pădurilor până la 15%, în următorii zece ani, prin plantarea a 100 mii de hectare. Dintre acestea, 50 mii de hectare vor fi păduri „naturale” cu funcție de protecție, iar alte 50 de mii de hectare păduri cu funcții de producție (ligniculturi/energetice).