Hidrometeo cere peste 700 de mii de lei pentru furnizarea unor informații de mediu

Reprezentanții Serviciului Hidrometeorologic de Stat au solicitat peste 700 mii de lei în schimbul furnizării unei informații către organizația de mediu Eco-Tiras. Deși acest lucru s-a produs acum cinci ani, cazul a ajuns pe masa de lucru la nivel internațional, prin Convenția Aarhus, scrie

https://ecopresa.md/

.

În 2016, reprezentanții asociației obștești Eco-Tiras s-au adresat cu o solicitare de informații către Serviciul Hidrometeorologic de Stat privind râul Bălțata. Reprezentanții serviciului au răspuns că dispun de o parte din informații, iar celelalte, fiind colectate în cadrul unui proiect, nu au dreptul să le ofere. Cât privește informațiile pe care le deține, și anume datele privind temperatura apei la stația hidrometeorologică Bălțata și debitul râului Bălțata, acestea sunt prezente în arhivă și pot fi obținute prin două căi:

– Personalul Hidrometeo colectează, sistematizează și prezintă informația contra plată, suma căreia constituite – 730 374,5 lei;

– Hidrometeo oferă acces oficial la datele solicitate, angajații ONG-ului colectează de sine stătător datele, fără intervenția personalului din cadrul instituției.

Reprezentanții Eco-Tiras au semnalat și un alt caz, când reprezentanții Serviciului Hidrometerologic de Stat nu au oferit acces liber la informații, deși acestea erau necesare în cadrul unui proiect realizat în folosul Ministerului Mediului din acea perioadă. Eco-Tiras a solicitat și intervenția Ministrului Munteanu pe atunci.

Neprimind acces la informația solicitată, dar și pentru că Hidrometeo a solicitat un preț exagerat pentru oferirea informației, Ilya Trombițki, directorul executiv al Eco-Tiras, s-a adresat cu o plângere la Convenția de la Aarhus, pășind peste instanțele naționale. Trombițki spune că a mers direct la Convenție pentru că în acea perioadă Moldova era considerată un stat capturat, iar accesul la informația de mediu este foarte important. „Fără accesul liber la informațiile de mediu este imposibil se facem concluziile și recomandările de rigoare pentru țară”, afirmă Trombițki.

Părțile Convenției de la Aarhus, la cea de-a șaptea reuniune, care a avut loc în periooada 18-22 octombrie 2021, au constat că în R. Moldova se utilizează un barem care nu îndeplinește cerința de a asigura că orice taxă pentru furnizarea de informații de mediu nu trebuie să depășească o sumă rezonabilă, așa cum se arată în articolul 4, paragraful 8, din Convenție. De asemenea, nu a fost creată și nu este utilizată o structură clară, transparentă și consecventă pentru punerea în aplicarea a cerinței.

În context, Republicii Moldova i s-a recomandat:

(a) să ia măsurile legislative, de reglementare și de altă natură necesare pentru a stabili o scală clară, transparentă și consecventă a tarifelor în conformitate cu articolul 4, alineatul 8, din Convenție, pentru furnizarea de informații hidrometeorologice la cerere, inclusiv prin definirea clară a calculului oricăror taxe; să se asigure că toate taxele, inclusiv taxele generale, sunt rezonabile și justificate în mod corespunzător;

(b) să ofere instruire funcționarilor guvernamentali care gestionează cererile de acces la informații hidrometeorologice pentru a se asigura că orice taxe nu sunt mai mult decât rezonabile, că sunt calculate într-o manieră clară, transparentă și consecventă și sunt justificate în mod corespunzător;

Republica Moldova trebuie acum să răspundă în mod oficial acestor recomandări și să prezinte Comitetului Convenției Aarhus, până la 1 iulie 2022, un plan de acțiune și un calendar pentru punerea în aplicare a recomandărilor înaintate. De asemenea, Moldova urmează să prezinte Comitetului rapoarte detaliate privind progresele înregistrate pentru realizarea planului de acțiune aprobat, până la 1 octombrie 2023 și 1 octombrie 2024.

Cu referire la recomandările date, Trombițki afirmă că ele sunt limitate doar de măsurile de realizare a progresului în respectarea articolului 4 (8) din Convenție, în condițiile în care se observă stagnarea pe termen lung la implementarea întregii Convenții. Totuși, potrivit lui, schimbarea recentă a guvernării în Moldova oferă o speranță pentru îmbunătățirea situației.

„Cu toate acestea, situația rămâne fragilă, de aceea este necesară sprijinirea acestui proces cu obligațiile corespunzătoare impuse țării”, susține Trombițki.

Convenția de la Aarhus este singurul instrument internațional care garantează cetățenilor accesului la informația de mediu, participarea la luarea deciziilor de mediu și accesul la justiție pe problemele de mediu. Republica Moldova a ratificat prima din lume această Convenție, la care acum sunt parte 46 de state și Uniunea Europeană.