Exporturile Moldovei în cădere, importurile explodează: Dezechilibru comercial tot mai adânc în martie 2025

Deficitul comercial al Republicii Moldova a cunoscut o creștere alarmantă în primul trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Între ianuarie și martie, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 1,74 miliarde dolari SUA, în creștere cu 504 milioane dolari față de aceeași perioadă din 2024. Aceasta reprezintă o majorare de 40,9 la sută, accentuând dezechilibrul comercial al țării.

Exporturile au înregistrat o scădere de 11,9 la sută, ajungând la 811,5 milioane dolari, în timp ce importurile au crescut cu 18,3 la sută, totalizând 2,55 miliarde dolari. Ca urmare, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a coborât sub 32 la sută, indicând o dependență tot mai mare de bunurile din străinătate.

În luna martie 2025, deficitul comercial lunar a atins 659,1 milioane dolari SUA, cu 43,5 la sută mai mult decât în martie 2024. Exporturile s-au situat la 299,1 milioane dolari, în timp ce importurile au urcat la 958,2 milioane dolari. Această evoluție confirmă tendința negativă manifestată în primul trimestru, cu un ritm de creștere al importurilor mult mai accelerat decât cel al exporturilor. Evoluția negativă a exporturilor este considerată un semnal de alarmă pentru competitivitatea produselor moldovenești pe piețele externe.

Scăderea exporturilor a fost influențată de reducerea cererii din partea principalelor piețe externe, în special România (–22,6 la sută), Germania (–55,2 la sută), Spania (–76,3 la sută) și SUA (–39,6 la sută). Pe lângă reculul înregistrat pe piețele tradiționale, s-au remarcat scăderi semnificative și în structura produselor exportate: grăsimile și uleiurile vegetale (–68,7 la sută), cerealele (–41,2 la sută), legumele și fructele (–26,2 la sută) și echipamentele electrice (–20,6 la sută). Totuși, au existat și câteva evoluții pozitive: exporturile spre Turcia s-au dublat, iar cele spre Italia și Țările de Jos au crescut semnificativ.

Pe de altă parte, importurile au fost impulsionate de creșterea masivă a achizițiilor de resurse energetice și materii prime, cum ar fi gazele naturale (+52 la sută) și energia electrică (de 5,9 ori mai mult), dar și de bunuri precum vehiculele (+19 la sută) și produsele din fier și oțel (de 2 ori mai mult).

Importurile din țările UE au ajuns să reprezinte 55,8% din total, în timp ce ponderea celor din CSI a scăzut la doar 3,3 la sută. Această evoluție reflectă o reorientare a Moldovei spre piețele europene, însă și o creștere a dependenței de produse importate, ceea ce pune presiune suplimentară asupra balanței comerciale.