“Exporturile agricole în condiții de criză regională”

Situația dramatică în care au ajuns exportatorii de cereale din țară în condițiile declanșării războiului din Ucraina a fost subiectul central al dezbaterii publice organizate joi 31 martie de

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

în cadrul platformei de discuții

Agenda Națională de Business

, dedicată dialogului și interacțiunii cu mediul privat de afaceri.

La dezbateri au fost prezenți reprezentanți ai asociațiilor de exportatori de cereale de pe ambele maluri ale Nistrului, dar și ai instituțiilor de stat, precum Calea Ferată a Moldovei, Serviciul Vamal, Camera de Comerț și Industrie și Consiliul Concurenței.

Reprezentanții mediului de business au atras atenția că de la începerea conflictului armat în țara vecină, exporturile de cereale ale Moldovei s-au redus cu 60%. Și asta deoarece 80% din exporturile totale de cereale se desfășurau prin intermediul porturilor din Ucraina.

Agenții economici au subliniat în acest sens necesitatea înființării cheiurilor temporare, care ar putea rezolva parțial problema, pentru ca grânele să fie transportate spre porturile din România.

Expertul în politici publice al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu,

a vorbit despre importanța găsirii unor soluții urgente pentru a debloca situația de pe piața exporturilor.

Expertul în politici economice al ANB-IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță,

a evidențiat rolul pe care îl au instituțiile statului în identificarea căilor necesare pentru rezolvarea problemei, deoarece producătorii agricoli nu au posibilitatea de a transporta nici măcar cantitatea proprie de cereale pentru export, fără să ia în calcul solicitările făcute de agricultorii ucraineni care ar dori să exporte cereale prin Moldova spre România.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Agrocereale

, a vorbit despre faptul că războiul din Ucraina a oprit aproape total exporturile prin această țară. Grigoriev a subliniat că 90% din activitatea portului ucrainean Reni era asigurată de agenții economici din Moldova. El a mai spus că dacă înainte de război, Moldova exporta în jur de 250 de mii-300 de mii de tone de cereale anual, acum se va ajunge la aproximativ 150 de mii de tone.

Ion Rotaru, reprezentantul Agrorim

, din regiunea transnistreană, a declarat că pe malul stâng al Nistrului, situația agricultorilor e și mai gravă deoarece și problemele cu care se confruntă sunt mai mari după ce administrația de la Tiraspol a interzis complet exporturile de cereale. Chiar și în condiții obișnuite, spune Rotaru, fermierii se loveau de obstacole ce țin de legislație. El a propus o eficientizare a activității ANSA, în ceea ce ține de obținerea certificatelor fitosanitare.

Igor Tagadiuc, de la Agrostoc

, a vorbit și el despre importanța înființării cheiurilor temporare, în condițiile în care portul Reni, prin care își desfășurau activitatea mai funcționează la capacitate de 20%, iar riscurile închiderii complete sunt mari. El a spus că autoritățile trebuie să se implice pentru a debloca situația și pentru a facilita exporturile prin România.

Eduard Bulgac, reprezentantul Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni

, a atras atenția că la Vama Sculeni așteaptă zile în șir zeci de camioane încărcate cu cereale. Bulgac a vorbit și despre situația elevatoarelor CFM, pe care CFM nu le folosește, nici nu le repară, nici nu le vinde. Acestea ar putea fi preluate, reparate și întreținute de fermieri care ar putea astfel să încarce marfa în vagoane. În acest moment, documentația există și a fost depusă, dar autoritățile nu au luat nicio decizie, a declarat Eduard Bulgac.

Ion Grecu, reprezentantul VAT COM GRE SRL

, a vorbit despre lipsa de previzibilitate a legislației în privința cheiurilor temporare, care au fost inițial permise, apoi li s-a blocat funcționarea. El a cerut autorităților să nu mai pună piedici agricultorilor și a acuzat presiunile la care sunt supuși fermierii care caută soluții pentru a-și desfășura activitatea.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Agrocereale

, a subliniat necesitatea curățării albiilor râurilor Prut și Nistru, care sunt navigabile, dar nu pot permite decât trecerea barjelor, nu și a navelor mai mari, din cauza adâncimii mici a apei. El a spus că asociațiile de agricultori sunt gata să contribuie cu expertiză și cu bani pentru derularea unor astfel de programe.

Oleg Tofilat, directorul CFM

, a trecut în revistă situația companiei și a exprimat disponibilitatea pentru găsirea de soluții. El a spus că CFM are puține vagoane, iar solicitările sunt foarte multe și a avertizat că dacă nu se găsește o soluție urgentă pentru achiziția de vagoane cerealiere, în cel mult 3-4 ani, Moldova nu va mai putea exporta grâne. Motivul este faptul că expiră perioada de funcționare a vagoanelor folosite în prezent.

Vladislav Șveț, șef de Direcție la Serviciul Vamal,

a declarat că instituția pe care o reprezintă are toată deschiderea, dar că problemele exportatorilor depind de mai multe instituții și ministere. Șveț spune că Serviciul Vamal e în contact permanent cu Vama din România pentru facilitatea exporturilor pe cale auto și feroviară.

Chilat Spartac, de la Camera de Comerț și Industrie

, a vorbit despre faptul că în ultimii ani, datorită costurilor scăzute la transportul auto, exportatorii au preferat camioanele, în condițiile în care transportul pe calea ferată era prea scump. El a dat ca exemplu terminalul cerealier de la Giurgiulești, unde 80% din cereale sunt transportate cu camioanele și doar 20% pe calea ferată.

Diana Lapteacru, șef de Direcție la Consiliul Concurenței

, a vorbit despre o investigație pe subiectul cheiurilor temporare, investigație declanșată la solicitarea unui agent economic care s-a plâns de atitudinea și de obstacolele puse de autorități. Lapteacru a făcut apel la agenții economici care au astfel de probleme să sesizeze Consiliul Concurenței.

La încheierea dezbaterilor,

expertul în politici publice al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu

, a spus că problemele discutate și soluțiile propuse de mediul de business se vor regăsi în recomandările pe care Agenda de Business le va prezenta autorităților.