De ce avem atât de puține fructe autohtone în magazine?

Consumatorii se întreabă tot mai des de ce avem atât de puține fructe autohtone pe rafturile supermarketurilor. În acest context, Asociația Producătorilor și Exportatorilor ”Moldova Fruct” a realizat un interviu cu Marian Gorincioi, distribuitor de fructe în rețelele magazinelor din republică.

Comercializați fructe pe piața locală de mai mulți ani. Când ați început această activitate?

”Am început această activitate mai mult din curiozitate. Sunt coproprietar la o întreprindere producătoare de fructe. Inițial, am început să aduc fructe la o rețea de magazine cu mașina proprie. În 2014-2015 am început să dezvolt această activitate, am înțeles pe parcurs că am nevoie de transport propriu. Achiziționam fructe de la diferiți producători, am procurat o mașină, am angajat un șofer și am început să lucrez cu mai multe rețele de magazine. Am lucrat pe parcursul acestor ani practic cu toate rețelele de supermarket de la noi.”

Cum este activitatea de comerț pe piața locală?

”Activitatea este destul de grea. Avem puține rețele de magazine care au centre de distribuție. Magazinele solicită de exemplu măr de calibru mare la un preț cât mai mic. În mare parte distribuim măr, vara: cireșe, prune, anul trecut am livrat și dovleac.”

Ce cantități de fructe comercializați anual, de la cine le procurați?

”Fructele le achiziționăm de la cei mai profesioniști producători care au livezi intensive și au produs calitativ. Noi vindem de la 200 la 300 tone de fructe anual, tindem spre cantități mai mari.”

Care sunt problemele și impedimentele cu care vă confruntați?

”Avem probleme diverse. Una din ele ar fi neconformarea calibrului, știu că avem calibru bun, pentru că mărul a fost trecut prin linia de sortare, dar fiecare angajat la recepția mărfii poate să vină cu propriile metode de măsurare. O altă problemă este retro bonusul pe care îl cer rețelele, el poate constitui chiar și 7%, când de facto profitul nostru pe de parte nu ajunge la așa procent. Sunt foarte multe probleme ce țin de personalul magazinului și capacitățile de administrare și gestionare: ai făcut spre exemplu astăzi o livrare de mere, mâine poți fi contactat ca să ei marfa înapoi cu argumentul că ar fi stricată, pe când eu știu că marfa a fost sortată și calibrată ieri. Avem probleme cu retururile, îi aduci măr calitativ peste o zi te sună să ei mărul la schimb, dacă nu îl ei la schimb – nu-l primesc pe cel comandat. Mărul este deteriorat la raft de cele mai multe ori, dacă este apăsat cu mâna puțin, până seara el va fi cu pată cafenie. Avem retururi pe care nu le putem întoarce la frigider. 95% din marfa pe care suntem nevoiți să o primim de la magazin este marfa deteriorată anume de clienții magazinului. Este problema magazinului că nu gestionează corect marfa la raft, dar consecințele le suportăm noi.”

De ce avem atât de puține fructe autohtone pe rafturile magazinelor, chiar și în sezon?

”Pentru că, pe de o parte, trebuie să facem față concurenței în condițiile Acordului de Liber Schimb cu țările UE. Pe de altă parte, magazinele sunt mai cointeresate să procure măr polonez care este mai ieftin decât cel moldovenesc. Acum la noi mărul calitativ în frigider costă 13-13,5 lei, în magazin eu ar trebui să-l vând cu 15-15,50 lei.”

Cât de stricte sunt cerințele magazinelor de la noi, sunt solicitate anumite certificate?

În principiu, toate magazinele solicită certificat de inofensivitate. Din păcate magazinele nu-și respectă mereu principiile. Am avut un caz cu o livrare de cireșe: o rețea a comandat 2 tone de cireșe, le-am adus și le-am depozitat în camera de păstrare pe care o avem la Chișinău. Am livrat câteva zile, după care am observat că lipsesc comenzile pentru următoarele zile. I-am contactat, iar domnii mi-au răspuns că nu mai au nevoie de cireșele noastre pentru că au găsit mai ieftin. Am fost puși într-o situație neplăcută pentru că noi am achiziționat acea cantitate, iar cireașa nu este măr, este un produs ușor perisabil. De cele mai multe ori magazinele nu vor calitate superioară, pentru că nu doresc ca prețurile lor să difere cu mult de a altor rețele.”

Din observațiile Dvs., care sunt preferințele consumatorului moldovean?

”Dacă cu 5-6 ani în urmă, când am început să lucrez în acest domeniu, chiar lucrătorii din magazine nu credeau că fructele pe care le livram erau produse în Moldova, acum produsul moldovenesc este recunoscut și apreciat. Eu livrez doar marfă moldovenească, deși am avut propuneri să aduc fructe din Polonia și alte țări și asta m-ar costa mai puțin. Moldovenii totuși preferă produs local. Multe rețele nici nu anunță că producția este moldovenească sau de altă origine. Noi suntem într-o situație în care nu putem comanda, pentru că dacă începi a căuta dreptate riști să fii exclus din sistem, nu mai ai comenzi și atât, chiar dacă ai contract cu rețeaua etc.”

Care sunt șansele unui simplu producător să ajungă cu marfa în magazin?

”Sunt foarte puține șanse. Iar în cazul în care v-a fi acceptat va primi un preț foarte mic. Eu nu sunt doar distribuitor, dar sunt și coproprietar la o întreprindere agricolă și mereu mi se solicită prețuri mai mici, dar am și parteneri, nu pot decide singur. Dacă eu îți vând mărul cu 13 lei, iar tu îl vrei cu 12 livrat, care este sensul activității mele? Același măr, la prețul de 13 lei îl pot ușor încărca într-un tir și vinde la export. Producătorul de multe ori este nedumerit când vede mărul la raft cu 10 lei, deși îl vinde cu 5 lei, el nu calculează profitul magazinului, distribuitorului, lada, transportul. Nu este o activitate simplă. Îmi place că e lucru dinamic, dar necesită multe resurse și efort. Este de menționat că magazinele preferă continuitate: în preț, în livrări. Multe rețele dispun de transport și aduc fructele din Polonia și Ucraina și cu aceasta, de obicei, și ne șantajează: dacă nu vă place prețul, noi avem alternativă.”