Cum funcționează prima Bancă de Alimente din Moldova?

Criza umanitară mondială, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor sunt principalii factori care au pus presiune pe securitatea alimentară la nivel mondial. Tot mai multe structuri internaționale (precum Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Uniunea Europeană, Organizația Mondială a Comerțului) vorbesc despre foamete și dificultățile persoanelor cu venituri mici de a-și asigura necesarul zilnic de alimente.

Pe de altă parte, aproximativ 1/3 dintre alimentele produse în lume pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite.

La nivel național nu avem (încă) statistici în domeniul risipei de alimente, iar legislația nu stimulează recuperarea sau donarea alimentelor.

În 2020, în Moldova a fost lansată prima Bancă de Alimente, un mecanism inovator de recuperare a produselor alimentare din circuitul agro-alimentar și redistribuire în servicii sociale care asistă oamenii afectați de foame. În martie 2022, Banca a devenit membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente, o structură din care fac parte actualmente 330 de Bănci active în 29 de țări.

Ce au însemnat cele 6 luni ale lui 2022 pentru echipa Băncii, câte alimente au fost recuperate și care sunt perspectivele acestui proces în Republica Moldova, găsiți în interviu.

Cum a evoluat activitatea Băncii în această perioadă?

Din februarie, odată cu începerea războiului din Ucraina, Banca a avut

4 arii de intervenție

.

Prima

dintre ele, una de bază ca și concept al proiectului, a fost recuperarea de produse de la agenții economici din lanțul agro-alimentar și distribuția lor în servicii sociale.

Următoarele 3 arii au apărut ca răspuns în emergență: Banca având logistica necesară, a devenit o structură importantă în asistența persoanelor refugiate.

Astfel,

a doua arie

de intervenție a fost gestionarea donațiilor venite de la alte Bănci și Rețele de Bănci, e vorba de cca 110 tone de produse alimentare și de igienă, mai mult de jumătate dintre ele au fost deja distribuite în Centrele pentru refugiați.

Cea de-a

treia

a presupus pachetele de asistență pentru familiile de moldoveni care găzduiesc familii de refugiați din Ucraina. În această perioadă, am distribuit deja cca 144 de tone de alimente către 6000 de familii.

Cea de

a patra arie

a fost parteneriatul cu rețelele de retaileri și Primăria Chișinău. Banca și-a asumat componenta logistică a colectei de bunuri de la persoanele fizice pentru sectorul horeca care se ocupă de pregătirea meselor pentru refugiați.

În total, în această perioadă, am asistat cca

16 910 de refugiați

și alți

3200 de oameni nevoiași

din serviciile sociale.

În ce mod a marcat războiul și criza refugiaților activitatea Băncii?

Deși am continuat cu activitatea de recuperare, Banca și-a pus la dispoziție resursele umane și logistice pentru intervenția în susținerea refugiaților. Am continuat parteneriatele cu donatorii de la care recuperăm anterior, volumul alimentelor gestionate din acest proces a fost mai mic față de alimentele donate pentru emergență. Am dublat numărul persoanelor implicate în activitate, spațiile de stocare, transportul.

Presiunea pe Bancă a fost una mare, dar ne-am propus din prima zi de criză să intervenim în funcție de nevoi, să construim un lanț de solidaritate funcțional și cu impact, în colaborare cu autoritățile și partenerii externi, pentru a preveni achizițiile în exces și stocarea de alimente, a ajuta desigur, cât mai mulți oameni.

Cum a marcat această perioadă serviciile beneficiare ale Băncii?

Inflația a agravat și mai mult situația populației sărace din țară. Numărul beneficiarilor asistați în cantinele de ajutor social este în creștere și nevoia de intervenție la fel a crescut. Pe de o parte, beneficiarii nu își permit din bugetul personal să achiziționeze anumite produse, pe de altă parte, cantinele având un anumit buget, odată cu creșterea prețurilor, acesta nu le mai permite să facă achizițiile ce le făceau anterior pentru meniul planificat.

Un alt element care pune în dificultate asistența serviciilor sociale beneficiare este faptul că donațiile venite către Bancă, în această perioadă au ca destinație asistența refugiaților și mai puțin a oamenilor din alte servicii sociale. Deși, în ambele cazuri există o nevoie acută de alimente.

Legislația națională în domeniu nu e una „motivantă” pentru agenții economici. Există o evoluție la acest capitol cu implicarea Băncii de Alimente?

Într-adevăr recuperarea alimentelor de la agenții economici ar crește în contextul unui cadru legal stimulativ, care să încurajeze donarea alimentelor aflate aproape de perioada de scadență. În cele 6 luni am avut o serie de acțiuni de sensibilizare a populației, deoarece la nivel de familie pot fi făcute schimbări pentru conștientizarea acestui fenomen, și desigur, a agenților economici, printr-un dialog direct, despre necesitatea prevenirii risipei alimentare. Pentru autoritățile centrale (Ministere de resort) am oferit suport tehnic în vederea îmbunătățirii cadrului legal privind risipa alimentară. În acest sens ne sunt alături partenerii noștri din Italia și Federația Băncilor de Alimente din România, cu zeci de ani de experiență în recuperarea de produse. În primele luni ale anului a avut loc o primă întâlnire cu participarea deputaților din România și Republica Moldova privind acest subiect și e un pas important că risipa alimentară a ajuns pe agenda publică, iar bunele practici din alte țări, experiența pe care o acumulăm ca și Bancă în Moldova, stau la baza propunerilor pe care le aducem.

Care sunt planurile pentru următoarele 6 luni?

Banca de Alimente, cu suportul partenerilor europeni și a Uniunii Europene își va consolida capacitatea logistică și va continua să sprijine autoritățile în elaborarea cadrului legislativ privind prevenirea risipei de alimente.

Vom lansa în toamnă

primul Studiu

despre risipa alimentară în Moldova, în cadrul proiectului „Parteneriate pentru servicii de cantină socială incluzive și durabile”, finanțat de Uniunea Europeană.

Banca își va mări capacitatea de asigurare a gestionării produselor cu regim termic special, va mări capacitățile de stocare și distribuție.

Cu suportul partenerilor europeni vom inova și sprijini autoritățile moldovenești în învățarea bunelor practici pentru o mai bună facilitare a integrării europene și a Republicii Moldova în domeniul risipei de alimente.