Cum depozităm corect cerealele? Recomandările specialistului

Campania de recoltare a culturilor cerealiere de grupa întâi a luat sfârșit. Unii agricultori își comercializează cerealele chiar după recoltare, iar alții le depozitează.

Astfel, în RM sunt înregistrate, cu autorizație, peste 106 depozite, iar capacitatea reală la momentul actual, pentru elevatoarele care prestează servicii este peste 1 mln 200

.

Iurie Rija, expert comerț cereale:

„Acesta este unul dintre cele mai mari elevatoare din țară. Este al doilea. Capacitatea lui este de 86 mii de tone, dacă vorbim de grâu doar ca monocultură. Dacă vorbim diversificat de floarea-soarelui, de orz, de porumb, de rapiță, sorgo, atunci desigur că maxim70 mii de tone încap cu siguranță.

Elevatorul are construcție din monolit. Asigură o izolare termică foarte bună, unde poți conserva grâul. Periodic, anual, grâul acesta se răcește când temperatura este mai joasă de 5˚C, de dorit să fie chiar minus.”

Astfel de elevatoare, pentru prima dată au fost inventate de către români, spune expertul. Acestea erau prevăzute a fi folosite anume pentru depozitarea cerealelor, nicicum pentru oleaginoase. Culturilor oleaginoase nu le poți asigura o păstrare îndelungată în astfel de elevatoare.

Iurie Rija, expert comerț cereale:

„În timpul sezonului, dacă nu au capacitățile lor de curățire, de uscare și de păstrare, atunci oamenii apelează la serviciile elevatoarelor. Aceste 35 – 37 de elevatoare care prestează acest gen de servicii de depozitare, asigură aproximativ peste 1 mln 200 mii de tone.”

Raportându-ne la costurile pe piață, agricultorul care deține propriul depozit cerealier, sau se deservește la elevatoarele care prestează astfel de servicii de prelucrare și păstrare a cerealelor, poate beneficia de un cost realmente diferit.

Astfel, hambarul propriu deține un cost de 10 bani per kilogram, în timp ce serviciile elevatoarelor care au inclus și transport, ajung la un preț de 50 de bani per kilogram.

Iurie Rija, expert comerț cereale:

„Grâul la ISO (Organizația Internațională pentru Standardizare), se vinde după parametrul de bază, acolo fiind un cumulum de parametri de indicatori, dar unul dintre cei mai importanți este proteina. Pentru a fi considerat un grâu alimentar pentru panificație, este nevoie ca indicele să fie valoric de 12,5%, vorbind de proteină.

“

Ceea ce

ține de comerțul intern de cereale, antreprenorii care cumpără, vând și produc cerealele, se bazează pe GOST, la fel, un standard al calității, doar că deja în prim-plan este glutenul. Pentru a considera un grâu bun de calitate, glutenul acestuia trebuie să fie de 22-23%, mai spune expertul.

Iurie Rija, expert comerț cereale:

“

Pentru a recolta un hectar de grâu, fie alimentar fie furajer, cel alimentar necesită mai multe cheltuieli. Cheltuielile pot fi până la 15 mii, în timp ce grâul furajer poate fi 10 mii. Pentru a-l aduce la condiții, marfa recoltată trebuie transportată la silos, pentru a fi curățită și uscată. Primirea, curățirea, uscare, păstrarea și încărcarea, sumar sunt încă 300 de lei la tonă.

”

Pentru ca rezultatul final să fie unul calitativ, acesta necesită a fi bine îngrijit și păstrat, ca mai apoi, produsul final să fie pus spre comercializare.