Cât va mai răbda pământul?

”Sistemul ecologic din

Moldova

este la fel de învechit ca și acest copac. Clima se schimbă de la an, la an, iar cum va arăta planeta peste cinci sau zece decenii, putem doar să bănuim...”

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-întâlnesc/în calea mea/în flori, în ochi, pe buze ori morminte.” Așa zicea, poetic, acum mai bine de un secol, Lucian Blaga. Astăzi, planeta se îneacă în deșeuri, iar noi, oamenii, prin nepăsarea noastră, contribuim la încălzirea globală.

Ecologiștii de ani buni bat alarma atenționându-ne asupra situației triste în domeniu. Dacă vom continua așa, ce țară și ce pământ vom lăsa urmașilor noștri?

„Capitala degradează în aspectul arborilor și arbuștilor, dar în comparație cu situațiile precedente e mai bine.

Mergem tot în direcția încă incorectă, dar intensitatea este acceptabilă. Dacă în următorii doi ani se va planta ceea ce se defrișează, atunci am ajunge la o normalitate în Chișinău. Dacă ne referim la țară, acolo procesul de degradare merge mult mai intens, pierdem mult din biodiversitatea și aspectul vizual al localității.” -

Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „BIOTICA”

Se taie câte trei hectare de pădure la fiecare oră, arată datele Biroului Național de Statistică, iar zilnic se defrișează 73 de hectare forestiere.

„Dacă nu se intervine la nivel de strategie care ar trebui să fie la nivel de țară. Una din strategii ar fi plantare de păduri trebuie să ajungem de la opt la sută la cincisprezece în următorii zece ani ca să atragem înapoi. Noi ne deșertificăm, noi ne transformăm în pustiu.”-

Vasile Costiuc, activist civic

Secetele pot fi considerate cele mai complexe fenomene climatice, iar unul dintre factorii ce le determină sunt tăierile pădurilor.

„În timp ce tu aici plantezi un hectar, tai un hectar și jumătate , aici nu putem vorbi despre o creștere a suprafeței de împădurire. Pe marginea bazinelor acvatice, problema e și mai gravă. Oglinda apei nu are de loc umbră și ea se evaporă. În 2021, au dispărut sute de izvoare și fântâni, zeci de iazuri și lacuri.”-

Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „BIOTICA”

Anual, circa trei milioane de metri cubi de deșeuri menajere și comerciale sunt aruncate. Din resturile de plastic, hârtie, metal și din gunoaiele biologice, în Moldova, ar putea fi construită o piramidă mai mare decât cea a lui Keops. Iar unul dintre cele mai mari focare de gunoi din raza capitalei este la Țânțăreni.

„La gunoiștea de la Țânțăreni, se pun straturi –unul de gunoi , unul de pământ. Practi,c e un focar de infecții.” -

Natalia Munteanu, jurnalist, Gazeta de Chișinău

„Avem mai mult de 1000 de gunoiști, unele mai sunt și autorizate, dar asta nu înseamnă că ele sunt conform standardelor, ele poluează și emit gaze nocive dacă ard în atmosferă și poluează apa.” -

Eugen Camenschi, consultant eficiența energetică și managementul deșeurilor

Trebuie să gândim global, dar să acționăm local. În acest context, Gabriel Mărgineanu vine cu niște recomandări ce pot ajuta la conservarea mediului.

„Această dragoste față de mediu trebuie să se exprime în primul rând în acțiuni elementare, care încep din prima clipă când te trezești dimineața. De exemplu, dacă te-ai dus să te speli și dacă nu este întuneric stingi lumina, dacă te duci să faci baie sau te speli pe dinți, închizi apa, atâta timp cât nu te folosești de ea. Când mergem la magazin, luăm o pungă de acasă.” -

Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „BIOTICA”

În prezent, omenirea se confruntă cu multiple probleme de ordin ecologic care ne pun în pericol existenţa. Încălzirea globală, poluarea de proporţii a mediului ambiant, dispariţia vertiginoasă a speciilor de organisme de pe Terra, inundaţiile şi incendiile care devastează totul în jur şi răpesc sute de mii de vieţi – sunt doar unele exemple care demonstrează că natura din prieten se poate transforma într-un duşman nemilos. Asta în cazul în care societatea nu propune soluţii de rigoare pentru a armoniza relaţia dintre homo sapiens şi tot ce îl înconjoară.