Congresul Autorităților Locale din Moldova cere conducerii țării să oprească procesul de „amalgamare normativă” a localităților, pe care îl califică drept nelegal și discriminatoriu. Reprezentanții CALM susțin că primăriile sunt obligate să preia alte localități fără acord, consultări suficiente și resurse financiare. Guvernul respinge acuzațiile și spune că, în această etapă, doar pregătește și consultă opțiunile de reorganizare, iar decizia finală aparține Parlamentului.
Congresul Autorităților Locale din Moldova a transmis o adresare oficială conducerii țării, în care cere sistarea notificărilor privind „amalgamarea normativă” până la adoptarea unei legi organice care să reglementeze procesul.
Potrivit CALM, mai multe primării au primit notificări prin care sunt incluse în anumite clustere teritoriale, fără ca aceste opțiuni să fi fost convenite anterior cu administrațiile locale. Reprezentanții autorităților locale susțin că, în unele cazuri, primăriile au la dispoziție doar câteva zile pentru a se pronunța, deși procedurile legale presupun consultarea consiliilor locale și a comunităților.
„Nimeni la CALM nu contestă nevoia unei reforme și nici dreptul Parlamentului de a legifera organizarea teritoriului. Contestăm felul în care se procedează: fără lege, fără să fie întrebat cineva și fără bani. Iar când ajung să fie afectate deopotrivă comunitățile care au cooperat și cele care funcționează normal, nu mai vorbim despre o reformă a capacității administrative”,
a declarat Tatiana Badan, Președinte al CALM.
CALM afirmă că procesul afectează atât localitățile care au trecut deja prin amalgamarea voluntară, cât și primăriile care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie.
În analiza juridică transmisă autorităților, organizația invocă lipsa unui temei legal pentru amalgamarea obligatorie, depășirea competențelor Executivului, lipsa unor studii de impact și a resurselor necesare, dar și consultări publice insuficiente. CALM solicită, între altele, garantarea consultării efective a populației, transferul prealabil al resurselor financiare și umane și respectarea angajamentelor față de comunitățile care s-au amalgamat voluntar.
Executivul susține însă că a comunicat anterior despre etapele reformei administrației publice locale și că primarii și aleșii locali au fost informați și consultați. Guvernul precizează că are competența de a analiza situația, de a evalua capacitatea administrativă a localităților, de a identifica soluții și de a pregăti proiectul de lege.
,,
Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează.
’’
se arată în reacția Guvernului Republicii Moldova.
Potrivit Guvernului, acțiunile desfășurate în prezent nu înseamnă că reorganizarea teritorială este deja decisă. Executivul anunță că va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Scopul declarat al reformei este consolidarea administrației publice locale și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.