„Alimentele albastre" ar putea hrăni lumea, fără să distrugă planeta

Răspunsul pentru hrănirea durabilă a populației globale pare mai degrabă albastru decât verde, potrivit a 100 de cercetători din întreaga lume.

ALIMENTELE ALBASTRE SUNT TOT CEEA CE A FOST CAPTURAT SAU CRESCUT ÎN APĂ.

Cinci noi studii realizate de Blue Food Assessment (BFA) tocmai au fost publicate în revista Nature și arată că aceste surse acvatice ne-ar putea ajuta să combatem schimbările climatice și malnutriția.

Concluziile lor sugerează că alimentele albastre ar putea avea un loc valoros în efortul de a hrăni mai mulți oameni, într-un mod mai durabil.

Alimente mai albastre, nutriție mai bună

Potrivit cercetătorilor, cererea globală de fructe de mare se va dubla până în 2050. Pentru ca această cerere în creștere să rămână sustenabilă, va trebui să fie abordată cu mai multă acvacultură și agricultură în locul pescuitului tradițional.

Investind în noi tehnologii și îmbunătățind practicile din domeniul pescuitului, cercetătorii estimează că oferta poate crește anual cu 8 %. Aceasta înseamnă 13,6 milioane de tone de fructe de mare în plus în farfuriile noastre.

Cercetătorii sugerează că acest lucru s-ar putea traduce printr-o reducere de 166 de milioane de cazuri de deficiență nutritivă, o problemă care afectează în mod disproporționat comunitățile cu venituri mici.

"Pentru prima dată, am adunat date din sute de studii privind o gamă largă de specii de fructe de mare", explică Ben Halpern, ecologist marin la Bren School of Environmental Science & Management din cadrul UC Santa Barbara.

Potrivit lui Halpern, alimentele acvatice au rezultate bune în comparație cu agricultura terestră și reprezintă o opțiune de nădejde pentru viitorul alimentației durabile și al îmbunătățirii nutriției în întreaga lume.

Potrivit cercetătorilor, în comparație cu găina, păstrăvul are de 19 ori mai mulți acizi grași omega-3, stridiile și midiile sunt de 76 de ori mai bogate în vitamina B-12 și au de cinci ori mai mult fier, iar crapul este de nouă ori mai bogat în calciu.

Prin scăderea costurilor de producție și creșterea accesibilității alimentelor albastre, "va exista probabil o renunțare la alimentele de pe uscat, cum ar fi puiul, carnea de vită și lactatele", explică ecologistul marin Bren School.

"Cred că ceea ce ne-a entuziasmat cu adevărat este faptul că știm că alimentele acvatice ar putea fi o soluție utilă pentru combaterea malnutriției și că am demonstrat acest lucru în mod cuprinzător pentru prima dată".

Provocările climatice ale alimentelor albastre

Faptul că ne bazăm pe ocean pentru hrana noastră nu este lipsit de probleme. Organizații precum WWF afirmă: "Pescuitul este unul dintre cei mai importanți factori de declin al populațiilor de animale sălbatice din oceane."

"Prinderea peștelui nu este în mod inerent rea pentru ocean, cu excepția cazului în care navele capturează pește mai repede decât se pot reface stocurile, ceea ce se numește pescuit excesiv."

Puțin peste 32% din zonele de pescuit sunt în prezent supraexploatate, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite din 2020.

Schimbările climatice reprezintă un risc disproporționat pentru sistemele alimentare albastre și pentru cei care trăiesc în regiunile cele mai dependente de alimentele albastre, de asemenea.

La nivel mondial, aproximativ 100 de milioane de persoane capturează sau recoltează 2 500 de specii de pești, crustacee, plante acvatice și alge ca principală sursă de venit, hrănind în total un miliard de oameni. Aceștia sunt oamenii cei mai vulnerabili la efectele încălzirii planetei noastre, explică echipa de cercetare.

Sursa informației:

https://www.euronews.com/green/2021/09/25/a-blue-food-revolution-could-feed-the-world-without-ruining-the-planet