Ajunul Bobotezei: între tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc, ajunul Bobotezei, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos în apele Iordanului. În ajun se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic.

În biserici, preoții oficiază servicii divine și fac agheasmă. Se spune că apa sfințită tămăduiește rănile și este păstrată în casă pentru a avea liniște și pace.

Potrivit tradiției, dacă plouă în ziua de Bobotează, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară - vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi un an cu belșug.

De Bobotează nu se spală rufele. Și tot în această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut.

Superstiția cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inel un fir roșu de mătase și un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, se încheie ciclul tradiționalelor sărbători de iarnă.