A început Săptămâna Patimilor. Vezi care sunt tradițiile

Credincioșii au intrat în Săptămâna Patimilor, numită și Săptămâna Mare sau Săptămâna Deniilor. Aceasta este și ultima din postul Sfintelor Paște, fiind considerată încă de la începuturile creștinismului măreață și sfântă.

„În această săptămână, s-a și întâmplat răstignirea Domnului și Mântuitorului Isus Hristos. În această săptămână, în fiecare zi, se săvârșesc denii, ceea ce înseamnă din slavonă, priveghere sau slujbe de seară. Începând de duminică seara, se săvârșește denia pentru luni sau Lunea Mare, în care ne aducem aminte de Patriarhul Iosif, care a fost vândut de către frații săi în Egipt, totodată comparăm cu vinderea de către Iuda.”

a declarat VEACESLAV-diacon.

În următoarele zile, se ţine post aspru. În Lunea Mare, bucatele sunt gătite fără ulei, iar în Marţea Seacă, femeile nu muncesc din greu, iar bărbaţiii pot să lucreze în câmp.

În a treia zi din săptămână, potrivit Bibliei, oamenii îşi amintesc de păcătoasa care se pocăieşte în faţa Domnului şi de Iuda, ucenicul care l-a vândut pe Hristos.

„Săptămâna Patimilor este într-adevăr o săptămână în care postul se înăsprește, mai ales, în zilele de luni, marți și miercuri, cine poate să postească doar cu apă și pâine seara. Pentru ziua de joi, putem servi și untdelemn, pentru că noi ne reamintim de Cina cea de Taină, unde Mântuitorul a mărturisit taina sfintei Împărtășanii. Vineri și sâmbătă sunt zile de post negru, când nu se mănâncă nimic. Evident, pentru cei cărora le permite sănătatea.”

a menționat VEACESLAV-diacon.

„Oamenii care pot, dar în general cei mai în vârstă, de sunt ori nu sănătoși, ei țin postul și sunt cei mai bravo. Noi ne străduim să ținem postul măcar o săptămână, în săptămâna Patimilor, săptămâna de Paște, inclusiv miercurea și vinerea ținem post și nu mâncăm de frupt.”

ne-a spus un trecător.

„Aceasta este o săptămână, despre care se spune că este săptămâna neagră, pentru că Isus Hristos a fost răstignit. Noi trebuie să ține cont de aceasta, să nu mâncăm de frupt, să fim mai blânzi, să facem și câte o pomenire la un bătrân, la un bolnav, să mergem să îi vizităm, că ei nu pot.”

a adăugat un locuitor al satului Ratuș, r. Criuleni.

În această săptămână, gospodarii își pregătesc casele pentru sărbătoarea Învierii, făcând curățenie generală, văruind copacii.

„Până la Paște, toată lucrările trebuie să fie gătite. Este frumos, în primul rând, primăvara, pentru împrospătarea tuturor încăperilor, se vopsește, se dă cu var încăperea și la găini, și la pui, și pe afară, și copacii. Se face o dezinfectare a încăperilor și copacilor, asta este pregătirea de Paște.”

a menționat un locuitor.

„Noi dăm cu var ca să fie frumos, vin sărbătorile de primăvară, vine Paștele, o sărbătoare de suflet și trebuie să fie curat în orice ogradă și la fiecare copăcel. Sădim flori, semințe, ca să fie frumos vara și oamenii să se bucure de viață.”

Potrivit tradiției, sâmbătă, se sacrifică mielul şi se fac ultimele pregătiri de Paşte. Înainte de a pleca la slujba de înviere, gospodinele îşi pregătesc cu grijă coşul pe care îl iau la biserică, pentru sfinţire. În acest an, în condițiile situației pandemice, rugăciunile vor fi petrecute în aer liber.

„Enoriașii pot să fie prezenți, pentru că slujba va fi petrecută. Noi le petrecem în aer liber, chiar am avut așa momente, în perioada de pandemie prin luna martie, aprilie, când mai și bureza pe afară, toți s-au înarmat cu umbrele, haine mai calde. Lumea este deprinsă, înțelege că trebuie să păstreze distanța, sunt echipați cu măști și petrecem slujbele în aer liber.”

a declarat VEACESLAV-diacon.

Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice. În această zi, este interzis să se lucreze sau să se însămânţeze. Totodată, este de rău augur să se străpungă pământul cu obiecte de fier.