Lucia Pădureț-Gîrlea: „Am crescut într-o familie unde cultura unui cântec, valorile familiei au fost puse în capul mesei.”

Luminița Godoroja a stat „La Taclale Amicale” cu Lucia Pădureț-Gârlea, interpretă și actriță de teatru, care i-a povestit despre copilărie, studii, cariera sa artistică. Originară din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, „un sat pitoresc, drag mie, cu oameni frumoși”, Lucia spune că are mereu emoții când vorbește despre familie, despre rădăcinile sale.

LUMINIȚA GODOROJA: De unde se trage talentul de a cânta?

LUCIA PĂDUREȚ-GÎRLEA:

În familia mea se cânta foarte mult. Mama mea avea o voce foarte frumoasă, dar și buneii cântau. Am avut sărbători frumoase în familie. Umbla lumea cu colindul, cu uratul cu “Capra”, se deghizau. Eu am prins aceste obiceiuri. A fost o perioadă când parcă erau uitate dar au început din nou să se restabilească. La mine în sat s-au păstrat colindele și ar fi păcat să nu le preia tânăra generație. La mine în sat încă s-a păstrat colindul bizantin, care nu s-a păstrat în toate zonele. De acolo mi-am pornit repertoriul, inițial am cântat doar folclor cules de la mine din sat.

LUMINIȚA GODOROJA: Ce studii aveți și cine v-a îndrumat în cariera artistică?

LUCIA PĂDUREȚ-GÎRLEA:

Am învățat la Colegiul de Muzică ‚Ștefan Neaga”. la canto popular, printre primele generații. Demult aveam un vis să lucrez la Teatrul “Ion Creangă”. Vladimir Covasnean a fost acela care m-a zărit după un spectacol, Aveam vreo 19 ani și eram foarte timidă, nu aveam curajul să mă apropii. Regretatul Silviu Fusu era regizor la Teatrul „Ion Creangă” pe atunci și el mi-a dat încredere, zicându-mi că eu am foarte bună bază, că am făcut „Ștefan Neaga”. El a reușit să mă deschidă, cu toate că avea reputația uni regizor foarte sever și exigent. Prima lecție pe care mi-a dat-o a fost să caut din toată mulțimea de spectatori din sală „o pereche de ochi” care privesc și să cânt pentru acea persoană. Și uite asta m-a ajutat mult.

Ulterior interpreta a fost invitată pentru audiții de către maestrul Vladimir Curbet, conducătorul artistic al Ansamblului Academic JOC, care a angajat-o în Orchestra ansamblului chiar după primul interviu, impresionat de vocea ei, lucru de necrezut pentru mulți interpreți. Acest lucru i-a marcat și viața personală a artistei, pentru că aici l-a cunoscut pe viitorul său soț, dansatorul Anatolie Gîrlea.

LUMINIȚA GODOROJA: Cum a început povestea de dragoste cu soțul Dumneavoastră?

LUCIA PĂDUREȚ-GÎRLEA:

Soțul meu, Anatolie Gîrlea, dansator în Ansamblul „Joc”, m-a remarcat chiar din prima zi când am venit la serviciu. Mi-a destăinuit că a simțit din prima că voi fi soția lui, atunci când m-a zărit la balconul sălii de concerte. Eu am simțit la fel, intuiția mea șoptit că el este jumătatea mea și că mă voi mărita anume cu el. Lucru care s-a întâmplat foarte repede, la doar jumătate de an după ce ne-am cunoscut.

Vizionați interviul complet pe pagina noastră de Facebook sau pe agrotv.md.