Istoria de succes a lui Vladimir Burlac din satul Pîrîta

Vladimir Burlac din satul Pîrîta, raionul Dubăsari împărtășește pe rețelele siciale istoria sa de succes, și anume cum e să te întorci acasă după 5 ani de studii de peste hotare și să încerci să-ți faci un viitor în satul de baștină.

„Totul a început de la livada de mere. Odată ce am ajuns acasă, am fost poftit să dau o mână de ajutor la strâns mere, ce urmau să fie duse la procesare, practic gratis 1 leu per kg de mere și anume atunci am înțeles că acest lucru nu e ok. ”

A urmat mai mult timp în care s-a gândit cum ar

fi posibil să schimb situația și de ce agricultorii din jur, după un an de lucru titanic, sunt de acord să-și vândă fructele “la suc” aproape degeaba.

În acel moment a decis să acționeze.

„Primul pas a fost procurarea a două livezi, una nouă cu pomi tineri și alta bătrână, lăsată fără de grijă, pe care am readus-o la viață, înțelegând foarte bine că nu este atât de greu să crești merele, decât e să le realizezi. Alegerea a căzut pe producerea sucului proaspăt stors, așa cum făceau pe vremuri buneii noștri, stors prin teasc”

Al doilea pas a fost să caute încăperi, și-a dorit foarte mult ca această încăpere să fie anume la el în sat. Fostele garaje ale colhozului i-au făcut din ochi.

„Reparațiile au durat aproximativ 3 luni, vreo lună tragerea comunicațiilor, apoi a urmat căutarea liniei de producere.

Tehnica potrivită am găsit-o în România. Să știți, să aduci utilaj în Moldova, care ar contribui la crearea a câteva locuri noi de muncă, nu este deloc ușor.

Impozitele la vămuire constituie vreo 20% din costul utilajului și asta cu siguranța este o problemă.”

Instalarea tehnicii și pornirea producerii au mers destul de rapid, de parcă tot satul aștepta să guste din primul suc spune producătorul.

„Oamenii sunt flămânzi de schimbări în sat, însă nu sunt gata să riște personal.

Admiră inițiativa, dar inițiativa altora.

Acum producem suc, vreo 200-300 litre pe zi, ne promovăm singuri, dar ochim în spre marketurile din Chișinău, care fizic sunt foarte aproape (vreo 20 km distanță până la ele), însă până a ajunge la ei pe rafturi, e nevoie de a merge un drum impunător de lung.

Oricum este foarte interesant, mai ales că pot compara viața dintr-un megapolis și viața din satul Pîrîta.”

Vladimir Burlac are planuri mari pentru acest sat, de asta și a numit întreprinderea

“Cooperativa verde”

, cu gândul de a crea o comunitate de producători.

Acesta vine cu un îdemn

„Nu ezitați să ne susțineți, procurând suc de la noi, iar noi vă garantăm un gust autentic al sucului fără nici un adaos.”