De Ziua Agricultorului, lucrează…

La sfârșitul lunii noiembrie, în țara noastră, este marcată Ziua Lucrătorului din Agricultură și Industria Prelucrătoare. Fermierii spun că acest an a fost unul dintre cei mai buni pentru ei, din toată activitatea lor.

Nicolae Sprîncean, din satul Hîrtopul Mic, raionul Criuleni face agricultură de 35 de ani. A absolvit Facultatea de Horticultură a Institutului Agricol, iar din 1986, adică după finalizarea studiilor, a ales să se dedice acestui domeniu. În prezent, gestionează în jur de 1400 de hectare de teren și spune că acest an a fost salvator pentru el.

Nicolae Sprîncean, agricultor, s. Hârtopul Mic, r. Criuleni: „Care a fost cel mai de succes an pentru dumneavoastră? De când lucrez eu în agricultură, din 1986, ca anul 2021 nu a fost niciun an. În alți ani, dacă era recoltă, nu era preț, dacă era preț, nu era roadă. Anul acesta, am avut recoltă la grâu, am strâns peste șase tone la hectar, floarea-soarelui – sub trei tone, orz – la șapte tone, porumb semincier – peste cinci tone, porumb furajer – șapte-opt tone.”

 De când face agricultură, an ca 2020 nu a mai avut, atunci când toate planurile i-au fost date peste cap.

„Anul 2020 a fost un an critic, în care nu am avut umiditate practic anul împrejur. Am avut pierderi de peste 12 milioane de lei, la 1400 de hectare. Tot ce am semănat, practic, a ars, nu am avut grâu, floarea-soarelui.”

Nicolae Sprîncean de mult nu mai știe ce înseamnă odihnă și în fiecare dimineață se trezește cu noaptea-n cap, pentru că așa e viața de agricultor.

Practic, ne trezim în fiecare zi la ora cinci-șase. Vara, mergem acasă la ora zece sau unsprezece și mai târziu, iarna, la ora șase-șapte seara, dar nu se egalează după ore, se egalează după timpul de care avem nevoie să lucrăm. Marea majoritate a vieții o petreci pe câmp și la fermă. Reporter: Când vă odihniți? El: Când apare timp liber. Reporter: Când apare timp liber la un agricultor? El: Practic nu există.”

 Cei responsabili de domeniu se pare că nu prea știu că rezultatele unor politici și reforme se văd în ani și, mai ales, la fața locului, nu din birouri confortabile.

„O sută de zile pentru agricultură asta practic nici nu se observă. Faptul că sa-u ridicat prețurile la produsele fitosanitare și carburanți asta nu e doar la noi, în Moldova, ci în toată lumea.”

 Nicolae Sprîncean crește preponderent culturi cerealiere. Dar crede că,  dacă te dedici în totalitate, orice sector agricol poate fi profitabil.

„Trebuie suflet și inimă și toate domeniile din agricultură aduc venit. Nu-i o ramură care să depui suflet să muncești și să nu-ți aducă venit.”

Reporter: „Să fii agricultor în Republica Moldova, cât de onorant este asta? El: Cu părere de rău, agricultura nu a fost, nu este și nu știut dacă va fi în Republica Moldova o onoare. Suntem tratați ca pe planul doi în toate întrebările.”

 Nicolae Sprâncean nu s-ar descurca fără ajutorul celor patru feciori. Și, în pofida tuturor greutăților, niciodată nu i-a venit ideea să-și schimbe domeniul de activitate.

„Vreo 35-36 de ani de agricultură cred că nu aș schimba profesia. Sunt mulțumit că am ales așa profesie. O zi de succes acoperă ani de insucces.”

 Este mereu în câmp, însă niciodată nu uită de ziua lor profesională, chiar dacă și în această zi muncește.

„Cred că e unica sărbătoare, care mai aproape de agricultori, fiindcă toate sărbătorile care apar în Septembrie sau August, agricultorii nu sărbătoresc. Reporter: Dumneavoastră ce faceți de Ziua Agricultorului? El: Lucrăm.”

Cu ocazia acestei zile, Nicolae Sprîncean a venit și cu un mesaj nu atât de felicitare, cât de încurajare pentru agricultorii din țara noastră.

„Vreau să le doresc sănătate la toți agricultorii și sperăm la lucruri mai bune. Agricultura nu ne-a făcut bogați, dar niciodată nu am murit de foame. Să se mândrească de profesia care o avem, cred că e una dintre cele mai vechi profesii care toată lumea trăiește pe ea.”

Ziua Lucrătorului din Agricultură și Industria Prelucrătoare este marcată din anul 1994.

 

Acest material a fost realizat în cadrul Cursului de Jurnalism Economic care este implementat de către Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu Camera de Comerț Americană din Moldova, cu susținerea financiară a Ambasadei SUA în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția partenerilor donatori.
AUTOR: Alexandru LEAHU