Europa și America sunt – la propriu – în ape fierbinți, dar atenția transatlantică este direcționată în altă parte. De câteva luni deja, oamenii de știință au tras semnale de alarmă cu privire la creșterea neobișnuită a temperaturilor pe pământ și în oceane, dar politicienii nu au luat nicio măsură, transmite digi24.ro.
Începutul lunii iulie a marcat cea mai caldă săptămână din istoria recentă a planetei. Luna trecută a fost cea mai fierbinte lună de iunie din toate timpurile. Apariția în forță a fenomenului El Nino va împinge cel mai probabil temperaturile globale pe culmi și mai înalte, provocând condiții meteo extreme în toată lumea
Între timp, mările se încing și temperaturile din Atlanticul de Nord în special depășesc orice limite, după cum au spus cercetătorii europeni. „Este o demonstrație bună a faptului că suntem pe un teritoriu necunoscut”, a spus Carlo Buontempo, director al serviciului Copernicus de monitorizare a schimbărilor climatice din cadrul UE.
Cu toate acestea liderii politici de ambele părți ale oceanului rămân ocupați în principal cu războiul din Ucraina și consecințele economice ale acelui dezastru. În timp ce lumea a fost lovită de inundațiile catastrofale din Vermont și Turcia și de valul de căldură care a cuprins sudul Europei și mai multe state americane săptămâna aceasta, atenția politică a rămas ferm ațintită asupra summitului NATO din Lituania.
Liderii NATO au identificat schimbările climatice ca fiind „o provocare principală cu un profund impact asupra securității Alianței”, dar au făcut-o abia la finalul unui comunicat emis marți, având mult mai multe de spus despre combaterea amenințărilor legate de securitatea cibernetică și de spațiul cosmic.
Buontempo ezită să îi critice pe lideri, dar spune că „rugămintea mea este ca toți politicienii să se uite la evenimente, să se uite la datele pe care le avem și să reacționeze la acestea”.
Fenomenul meteo El Nino din Oceanul Pacific este de așteptat să exacerbeze acest trend de încălzire creat de om. Efectul major al El Nino nu se va resimți decât spre finalul anului și nu este de vină pentru temperaturile anormale înregistrate în zona Atlanticului.
„Vedem aceste temperaturi înalte în Atlanticul de Nord cu toate că El Nino nu a pornit încă”, a spus Michael Sparrow, șeful diviziei de cercetare climatică a Organizației Mondiale Meteorologice (WMO).
În timp ce încălzirea este mult mai pronunțată în zona de nord-est a Atlanticului, temperaturile globale de la suprafața oceanelor au atins noi recorduri în ultimele trei luni. În luna iunie, un val de căldură a încălzit apele din jurul insulelor britanice cu 5 grade peste temperaturile normale, iar unele zone de coastă din Florida sunt înconjurate de ceea ce experții numesc „apă de cadă”, temperatura apei ajungând la peste 30 de grade Celsius.
Copernicus a spus că de vină pentru aceste anomalii meteo este o combinație între trendul încălzirii globale și o circulație atmosferică „neobișnuită”. Oamenii de știință arată cu degetul și înspre reducerea drastică a poluării provocate de vasele de transport pe mare care, din 2020, au fost supuse unor reguli foarte stricte de protecție a sănătății oamenilor și a mediului. Acestea au dus la o reducere de 10% a emisiilor de dioxid de sulf, care are un efect de răcire, și care a contribuit la încălzirea globală.
Cercetătorii au identificat și o neobișnuită absență a prafului saharian, care tinde să reflecte razele solare înapoi în spațiu, deasupra Atlanticului în ultimele luni. Oceanul absoarbe o mare parte din încălzirea provocată de om, dar nu toată căldura rămâne aici. „Când oceanele sunt destul de fierbinți, înseamnă că și ele încălzesc atmosfera destul de mult”, a spus Sparrow. Cea mai fierbinte săptămână a planetei a fost cea din intervalul 3-9 iulie, potrivit WMO, care citează date obținute de Copernicus.
În afară de temperaturile oceanice mari și de trendul de încălzire globală, alți doi factori au contribuit la creșterea temperaturii medii zilnice săptămâna trecută până la un nou record mondial: 17,2 grade Celsius. Schimbări ale curentului polar, pe care unii oameni de știință le pun pe seama schimbărilor climatice, captează din ce în ce mai mult sistemele de înaltă presiune care aduc condiții fierbinți și uscate.
Aceste blocaje ale temperaturilor înalte au contribuit la incendiile de vegetație care au devastat multe zone sălbatice din Canada. Apoi vine erupția vulcanică subacvatică din Tonga din 2022. În timp ce vulcanii de suprafață pot arunca în stratosferă sulf care răcește, un studiu recent a arătat că erupția de anul trecut a eliberat cantități masive de vapori de apă în aer, ceea ce a avut cel mai probabil un efect de încălzire.
Meteorologii italieni au avertizat că în țara lor s-ar putea înregistra temperaturi care să ajungă până la 48,8 grade Celsius, un nou record pentru Europa. Căldurile extreme pot fi un pericol în sine – un studiu a descoperit săptămâna asta că peste 60.000 de europeni au murit din cauza căldurii vara aceasta – și pot avea consecințe devastatoare pentru ecosisteme, care la rândul lor afectează accesul la alimente.
Guvernul din Mexic a anunțat luna trecută că sute de păsări care au fost găsite moarte de foame fuseseră victime ale fenomenului El Nino, întrucât efectul de încălzire ale apelor împinge peștii în ape mai adânci și mai reci unde păsările nu pot ajunge. „Atlanticul de Nord este unul din principalii factori care contribuie la vremea extremă din Europa și de pe partea cealaltă a Atlanticului”, a spus și Omar Baddour, șeful diviziei de monitorizare climatică a WMO. Apele calde pot da naștere la uragane puternice sau la ploi extreme.
„Avem datele care ne spun care este clima astăzi și cum va arăta cel mai probabil clima mâine și nu ar fi înțelept să nu folosim această informație”, a spus Buontempo. „Întreabă orice lider în afaceri – dacă ai o informație despre viitor, folosește-te de ea. Ar fi o prostie să nu o faci.”